Toate articolele scrise de Dobrescu Florin

LANSARE DE CARTE LA BUCURESTI. Valea Nistrei – un roman al Rezistentei anticomuniste.

Lansarea cărţii „Valea Nistrei” de Corneliu Dida, un roman al Rezistenţei anticomuniste.

PARTICIPĂ: Dan Puric
Răzvan Codrescu
Sorin Lavric
Alina Ioana Dida.

„Această carte se dedică memoriei tuturor acelora care au pierit sau pătimit, pentru patria lor, în închisorile politice ale celor cinci decenii de neîntreruptă dictatură din istoria României moderne. Fie ca din jertfele lor, ca şi din năzuinţele neîmplinite ale acestor decenii, noi, cei de azi, să ne extragem acea tărie morală fără de care nu se va putea reconstrui o Românie cu adevărat prosperă şi liberă!” (Dedicaţia autorului din 1987)

„Cartea de față – zămislită în anii ’80 și încheiată în 1987 – a apărut, ce-i drept într-o ediție modestă, acum 22 de ani: Corneliu Dida, Valea Nistrei. Din ciclul Sud-Est Saga, Editura Conpress-Six, Constanţa, 1994 (458 de pagini). Ea face parte dintr-un proiect epic mai amplu, de ambiții epopeice, pe care autorului nu i-a fost dat să-l împlinească. Dar chiar și așa, rămîne rotundă în sine și relevantă, constituind probabil cel mai bun roman scris pînă azi pe tema rezistenței anticomuniste și a întregii noastre tragedii istorice din inima secolului XX. Dincolo de siguranța scriiturii, de forța personajelor și de dinamica ideilor, avem de-a face cu fresca unei lumi în toată tulburătoarea ei complexitate. E o realitate care se deghizează în ficțiune romanescă, dar nu pierde nimic din durul ei adevăr: arta naratorului – scriitor nu prin ocupație, ci prin vocație – o potențează fără să o falsifice, oferind cititorului nu doar o suită de lecții de viață și de provocări de conștiință, ci o adevărată „baie” de istorie, atît de vie încît îl face să simtă efectiv răceala apei și pietrele de pe fundul ei. Spațiul concentraționar de la Valea Nistrei, în care converg toate firele epice, este „ocheanul” prin care ni se dezvăluie această lume în dureroasă prefacere, radiografiată la toate nivelurile ei, de la resturile „burgheze” ale lumii vechi, în luptă cu prigoana și marginalizarea, la poporul devenit masă de experiment și de manevră a lumii noi, cu grobienele ei „elite” proletare, în mare parte alogene, sub veghea atentă a hidrei bolșevice și în abandonul indign al unui Occident de la care nu mai emană decît iluzia deșartă că „Vin americanii” (care nu numai că n-au venit, dar nici n-au avut de gînd în mod serios să vină vreodată!). Sigur, accentul cade pe rezistența anticomunistă, în toate ipostazele ei: grupurile de rezistență din exil (de la care pornește desfășurarea epică, prin personajul-cheie Radu Pavelescu), închisorile și lagărele de muncă din țară, partizanatul din munți, dar și rezistența cotidiană, să-i zicem domestică, a unei umanități ce încearcă să-și salveze condiția în pofida tuturor dramelor cu care se confruntă, pe dinăuntru și pe dinafară.”

Răzvan Codrescu

MAJADAHONDA 2017. Comemorarea a 80 de ani de la jertfa lui Mota si Marin. Nationalisti din toata Europa s-au adunat la Madrid.

A 80-a comemorare a sacrificiului legionarilor Ionel Mota si Vasile Marin a avut loc la Majadahonda in ziua de 14 ianuarie 2017. O zi insorita, ca de primavara, cu cer senin, si o multime de oameni veniti din Romania, Franta, Italia, Ucraina si – bineinteles – un mare numar de nationalisti spanioli, adunati pe platoul din fata monumentului ridicat in memoria celor doi romani care au cazut in 1937 pentru Spania si Hristos. Citește în continuare MAJADAHONDA 2017. Comemorarea a 80 de ani de la jertfa lui Mota si Marin. Nationalisti din toata Europa s-au adunat la Madrid.

Colindele din închisori au rasunat din nou…

Înaintea răstimpului dedicat meditaţiei şi bucuriei Sărbătorilor sfinte, am colindat pe o parte din foştii deţinuţi politici, dar şi pe urmaşi ai acestora, la Bucureşti. În casele celor prigoniţi şi osândiţi, au răsunat din nou colindele din închisorile comuniste. Credem că, pe lângă a aduce o mângâiere sufletelor greu încercate, acest demers are rostul perpetuării, într-o formă vie, a colindelor din închisorile politice.

Vizita delegatiei nationalistilor francezi în România

Sfârşitul săptămânii trecute a fost marcat de vizita unor oaspeţi de peste hotare. Prezentă în România în perioada 25-27 noiembrie 2016, la invitaţia Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, delegaţia comună a Partidului Naţionalist Francez şi a Publicaţiei <<Jeunne Nation>> a vizitat obiective de referinţă ale istoriei recente şi luptei pentru libertatea şi demnitatea poporului român. Reprezentantul celor două organizaţii au fost Yvan Benedetti – carismaticul lider naţionalist,militant pentru apărarea identităţii naţionale şi a familiei tradiţionale din Franţa, însoţit de reprezentantul Asociaţiei CLAN (pentru sprijinul juridic şi social al naţionaliştilor şi anticomuniştilor victime ale tot mai frecventelor abuzuri ale politicii guvernamentale represive). Ei l-au avut alături pe dl Radu Creangă, de la Paris, reprezentant marcant al generaţiei luptelor studenţeşti anticomuniste din 1989-1990, senior al Ligii Studenţilor. Citește în continuare Vizita delegatiei nationalistilor francezi în România

FORTUL 13 JILAVA – in memoria eroilor anticomunisti parasutati de aviatia SUA

FOTO: Florian Cristache

În memoria celor 13 eroi anticomunişti paraşutaţi de aviaţia militară SUA şi suporteri ai acestora executaţi la 31 octombrie 1953, s-a organizat – sâmbătă 29.10.2016 – la Fortul 13 Jilava, un pelerinaj la care a participat un număr impresionant de persoane, foarte mulţi din ei tineri, inclusiv studenţi şi elevi de liceu. Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu şi Asociaţia Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei au organizat această manifestare care, în ultimii 7 ani, a devenit o tradiţie. 

dsc_0801La vizita Fortului 13 Jilava au participat şi doi foşti deţinuţi politici – dr. Corneliu Boiangiu din Craiova şi Gheorghe Nichifor din Bucureşti  – care alături de Florin Dobrescu, reprezentantul Fundaţiei Ogoranu, au oferit vizitatorilor un ghidaj presărat cu amintiri dureroase. Citește în continuare FORTUL 13 JILAVA – in memoria eroilor anticomunisti parasutati de aviatia SUA

LANSARE DE CARTE: „Presa si cultura nationalista din exil”

lansare-carte-olariu-copy-2Lansarea unei inedite lucrări dedicate exilului anticomunist: Sorin Olariu – PRESA SI CULTURA NATIONALISTÃ DIN EXIL – Vineri 28 oct. 2016, ora 17,30, la Librăria Eminescu din Bucureşti (Piaţa Universităţii, Bd. Elisabeta 16

Participã:
• Marius OPREA
• Coriolan BACIU
• Sorin OLARIU
„Lucrarea de faţă este o prezentare a centrelor de cultură şi presă ale grupărilor anticomuniste legionare din exil şi are un scop informativ. Multe din activitaţile exilului au fost îngropate de colbul uitării datorită morţii unora dintre partizanii presei şi culturii naţionaliste din exil dar şi unor cauze ce ţin, din păcate, de aspectul moral al unor urmaşi sau apropiaţi ai acestora care nu s-au ridicat sau nu au avut acelaşi spirit curat românesc .
Cred că a venit timpul ca toate acestea să fie cunoscute tuturor românilor din ţară şi străinatate, oamenilor de cultură indiferent de sensibilitaţile politice dar mai ales tineretului român care este îndreptăţit să-şi cunoască istoria. Abordarea fără partizanat a presei şi culturii legionare din exil v-a duce la umplerea unor pagini albe şi din istoria României.
Am fost surprins de faptul că în facultăţi sau centre de cultură din ţară nu se cunosc sau nu se spun decât foarte puţin despre lupta anticomunistă din România şi exil in perioada 1944-1989 deci implicit a universului românesc oglindit în presa şi manifestările culturale din exil. Acei oameni din exilul amar nu au stat la umbra protectoare a societaţii occidentale sau ascunzându-se in comitete care nu faceau nimic, ci au sacrificat bani, timp, familie, sănatate, chiar soarta celor din ţară luptând pe orice căi contra comunismului ateu. Dacă în România libertatea de exprimare şi cea a presei era îngrădită la maxim şi controlată de politica comunistă, presa legionară a exilului a circulat din Brazilia şi Argentina până în SUA, Canada şi toată Europa de vest. In facultăţile de jurnalism şi istorie actuale se studiază foarte puţin si trunchiat istoria exilului cu toate aspectele sale culturale. Politice educationale atât din cauza lipsei de material dar şi a unor noi bariere democratice apărute in ultimii 20 de ani prin care mai bine se omite intenţionat decât să se amintească sau să se prezinta tendenţios şi denaturant uneori cu aceleaşi clişee comuniste care de fapt jignesc fiinţa naţională a poporului român şi spiritual religios
Provenind dintr-o familie de profesori, deşi ca profesie inginer mi-am îndreptat cercetările spre latura culturală a luptei exilului anticomunist, descoperind un întreg univers spiritual românesc necercetat şi mai ales ignorat, ascuns dar care a dus peste 50 de ani lupta pentru libertatea şi pentru coordonatele esenţiale ale romanismului: creştinismul şi naţionalismul.
În această lucrare în ciuda unor presiuni mai mult sau mai puţin discrete, NU am omis nicio lucrare pe criterii de partizanat legionar sau al valorii pentru lupta exilului românesc în fapt, indiferent de unele aminozităţi aparute în exilul legionar create subiectiv şi legate de evenimente sau persoane care au fost contestate sau disputate. Valoarea culturală a luptei legionare e unică şi am prezentat toate publicaţiile legionare şi evenimentele care le-am găsit în cadrul cercetărilor (cu scuza şi promisiunea de a adauga in ediţiile urmatoare şi altele mai necunoscute care mi-au scăpat).

NICOLAE PURCAREA evocat la Brasov. Simpozionul va deveni anual.

Sala Centrului Cultural Reduta a fost neîncăpătoare, miercuri seara, pentru mulţimea braşovenilor veniţi să comemoreze pe unul dintre cei mai de seamă fii ai acestui oraş. Simpozionul memorial dedicat mărturisitorului NICOLAE PURCĂREA, organizat de Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu şi Asociaţia „Tinerii din ziua de azi”, a reunit în centrul Braşovului personalităţi ale vieţii publice laolaltă cu persoane de toate vârstele care, într-un fel sau altul, şi-au intersectat existenţa cu personalitatea lui Nicolae Purcărea. Citește în continuare NICOLAE PURCAREA evocat la Brasov. Simpozionul va deveni anual.

NICOLAE PURCAREA – COMEMORARE la un an de la trecerea in vesnicie.

purcarea-poza-buna-copyCu ocazia împlinirii unui an de la trecerea în veşnicie a marelui luptător anticomunist şi meşter de artă populară NICOLAE PURCĂREA, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu organizează DUMINICĂ 25.09.2016, ora 12,oo, un parastas la BISERICA SF. TREIME din Scheii Braşovului.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Petre Starcovici şi Alexandru Costache

Reprezentanţi în Braşov ai Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu 

___________________

Născut în 1923 în Şcheii Braşovului, Neculae Purcărea s-a încadrat încă din timpul liceului în Mişcarea Legionară, devenind membru în Frăţiile de Cruce, organizaţie destinată educaţiei naţionalist-creştine a adolescenţilor. A fost deţinut politic în perioada dictaturii
antonesciene. Eliberat în 1945, se va înscrie la Academia Comercială. A făcut parte din grupul de rezistenţă armată anticomunistă din Munţii Argeşului, condus de profesorul Dumitru Apostol.

Capturat de Securitate în 1949, va fi din nou condamnat. Va trece prin calvarul torturilor din cadrul experimentului reeducării de la Piteşti.

 

Ulterior va cunoaşte şi alte închisori politice, precum Jilava, Aiud, Gherla ş.a.. Eliberat în 1956, va fi trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, unde se va căsători cu o camaradă de suferinţă.

Rearestat în 1958, a fost din nou condamnat şi a cunoscut din nou libertatea cu ocazia decretului de graţiere a deţinuţilor politici în 1964.

În libertate se va dedica integral sculpturii în lemn, aprofundând arta populară. Va deveni unul dintre cei mai valoroşi meşteri populari ai României, numele său ajungând să fie cunoscut de întreaga lume a etnografiei de la noi şi de peste hotare. În 2013 a fost declarat de UNESCO „tezaur uman viu”, în cadrul unui program prin care se urmăreşte salvgardarea, păstrarea şi transmiterea
patrimoniului cultural imaterial.

În 1993, a făcut parte din grupul de iniţiativă al veteranilor Mişcării Legionare, de reînfiinţare a Partidului „Totul pentru Ţară”, formalităţile de reînfiinţare fiind întocmite chiar în casa sa din
Scheii Braşovului.
A militat în Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi a contribuit la înfiinţarea Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu.
A plecat la ceruri în septembrie 2015.

ZILELE REZISTENTEI DE LA SAMBATA DE SUS

A şaptea ediţie a Zilelor Rezistenţei.

DSC_0517Conform tradiţiei rânduite de însuşi Ion Gavrilă Ogoranu, şi anul acesta, cei ce poartă în suflet amintirea luptătorilor în rezistenţa armată anticomunistă s-au adunat la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, sub poalele masivului muntos în care s-a scris, cu sânge şi eroism, una dintre cele mai ample pagini ale luptei împotriva comunismului.

Între 22 şi 24 iulie, delegaţii din diferite zone ale ţării – Bucureşti, Braşov, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Galaţi, Dâmboviţa, Buzău, Prahova, Teleorman, Argeş, Alba, Arad, Sibiu, Mureş, Iaşi, dar şi din Basarabia şi Banatul sârbesc, au participat la o nouă serie de manifestări culturale dedicate anul acesta împlinirii a 10 ani de la moartea lui Ion Gavrilă Ogoranu. Acţiunile au fost organizate de Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu şi Asociaţia Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei, cu sprijinul AFDPR Făgăraş. Citește în continuare ZILELE REZISTENTEI DE LA SAMBATA DE SUS

Biografia teologica a lui Valeriu Gafencu. Lansare de carte la Libraria Eminescu.

SURSA: Epoch Times

La Librăria Eminescu din Bucureşti a avut loc miercuri 23 iunie lansarea cărţii „Valeriu Gafencu – o biografie teologică a Sfântului Închisorilor”, sub semnătura jurnalistului şi istoricului clujean Ionuţ Ţene. Citește în continuare Biografia teologica a lui Valeriu Gafencu. Lansare de carte la Libraria Eminescu.