Conform unei tradiţii stabilite de însuşi Ion Gavrilă Ogoranu, şi anul acesta Mănăstirea Sâmbăta de Sus a fost gazda manifestărilor prilejuite de Zilele Rezistenţei Naţionale Anticomuniste.
În zilele de 23 şi 24 iulie, la poalele Munţilor Făgăraşului s-au adunat supravieţuitorii Rezistenţei Naţionale, cei care au îndrăznit să înfrunte ocupaţia comunistă şi care au plătit cu tinereţea lor, risipită în închisori şi lagăre, pentru credinţa lor faţă de neam şi ţară. De asemenea, anul acesta, parcă mai mulţi ca niciodată au fost tinerii, veniţi din toate colţurile ţării, pentru a omagia martirii căzuţi în Rezistenţă şi pentru a continua să promoveze idealurile pentru care ei s-au jertfit. Organizatorul acestor manifestări de înaltă ţinută a fost Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu”.
Sâmbătă 23 iulie 2011, pe parcursul întregii zile, Aula Academiei de la Sâmbăta de Sus a adăpostit o suită de simpozioane, proiecţii de film, lansări de carte şi expoziţii.
Ziua a fost deschisă prin cuvântarea preşedintelui Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, dl Coriolan Baciu, care a prezentat totodată şi un scurt raport de activitate al Fundaţiei în ultimul an.
A urmat cuvântul d-lui Virgil Totoescu, fost deţinut politic şi preşedinte al Partidului „Pentru Patrie”, care în acea zi a împlinit frumoasa vârstă de 90 de ani, d-sa fiind omagiat cu căldură de public prin interminabile aplauze şi lacrimi în ochii multora dintre participanţi.
A fost invitat să ia cuvântul dl Octavian Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, care şi-a manifestat satisfacţia faţă de prezenţa unui număr atât de mare de tineri la această manifestare culturală.
Secretarul Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu”, dl Florin Dobrescu, a prezentat asistenţei un program al acţiunilor şi proiectelor planificate de Fundaţie pentru următorul an.
A urmat momentul lansării celei de-a doua ediţii a volumului 3 al cărţii „Brazii se frâng dar nu se îndoiesc”, al marelui Ion Gavrilă Ogoranu, volum realizat în colaborare cu d-na Lucia Baki, membru în Consiliul Director al Fundaţiei şi realizatoare a actualei ediţii. De altfel, tema acestui volum, respectiv prezentarea tuturor localnicilor din Ţara Făgăraşului, implicaţi, într-un fel sau altul în Rezistenţa anticomunistă, a reprezentat tema centrală a acestei ediţii a Zilelor Rezistenţei Naţionale de la Sâmbăta de Sus, încercându-se o actualizare a implicării oamenilor din acest ţinut în activitatea cu caracter educativ-formativ a acestei organizaţii.
În cadrul acestui moment a vorbit, printre alţii, doctorul Ion Grecu din Cluj, recrutat în Mănunchiul de prieteni din cadrul Organizaţiei Frăţiile de Cruce de însuşi Ogoranu, şi care a reprezentat un sprijin permanent pentru liderul rezistenţei făgărăşene, riscîndu-şi viaţa şi poziţia socială, până la capturarea acestuia de către Securitate în 1976.
Dl Dumitru Comşa, originar din satul făgărăşean Cincu, fost deţinut politic şi actualmente preşedinte al Senatului Partidului „Pentru Patrie”, a luat cuvântul evocând personalitatea lui Gavrilă Ogoranu, dar şi figurile camarazilor săi căzuţi în lupta cu Securitatea comunistă, pe care i-a cunoscut personal. De altfel, Comşa a fost cel care, împreună cu fratele său, l-a adăpostit pe partizanul Gavrilă Ogoranu, fapt pentru care întreaga familie a sa a plătit cu schingiuiri şi ani grei de închisoare politică.
Prezent în sală printr-o fericită coincidenţă, a fost invitat să ia cuvântul nonagenarul Gavril Vatamaniuc, şeful unui grup de rezistenţă armată din Munţii Bucovinei. Îmbrăcat într-un frumos costum naţional bucovinean, Dl. Vatamaniuc a electrizat sala prin discursul său energic, făcînd apel la tinerele generaţii să continue lupta vechilor partizani anticomunişti, printr-o resurecţie morală şi politică în societatea românească.
După o pauza în care participanţii au servit masa la trapeza Mănăstirii, manifestările au continuat prin proiectarea filmului „Demascarea”, o frescă documentară a cumplitului experiment al reeducării prin tortură a elitei studenţeşti între 1949 şi 1953.
Proiecţia a fost urmată imediat de un moment care impresionat întreaga asistenţă: invitarea la prezidiu a doi dintre supravieţuitorii teribilului experiment carceral, aflaţi în sală: dl Tache Rodas şi dl Constantin Iulian – actualmente preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti.
Domnul Tache Rodas a evocat cumplitele suferinţe pe care le-a trăit în anii de detenţie şi cum a fost maltratat, cu urmări pentru tot restul vieţii, de torţionarii din închisoarea de la Piteşti.
Domnul Constantin Iulian, care astăzi studiază, în calitate de cercetător, arhivele fostei Securităţi de la CNSAS, a dezvăluit adevărul despre autorii reali ai experimentului Piteşti.
Au fost prezentate noi apariţii editoriale: „Preambul la camera de tortură” de Nicolae Călinescu, şef al Frăţiilor de Cruce din Oltenia, el însuşi supus la torturile fizice şi psihice ale experimentului de la Piteşti, „Scrisoare către ţara mea” – versuri de Virgil Teodorescu Capriş şi „Întoarcerea partizanului” – o emoţionantă transpunere beletristică pornind de la realitatea vieţii luptătorului Ion Chiujdea.
La rugămintea organizatorilor, a luat cuvântul părintele Anatolie Curtev, preot ortodox în cadrul unei parohii din Reni, sudul Basarabiei (actualmente Ucraina), om care prin mari sacrificii şi înfruntînd numeroase privaţiuni şi greutăţi, reuşeşte să menţină flacăra credinţei şi limbii strămoşeşti în cadrul comunităţii româneşti de acolo.
Seara a fost dedicată comunicărilor legate de rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgăraşului, moderate de d-na Lucia Baki Nicoară, realizatoare unei ample expoziţii cuprinzînd portretele majorităţii celor implicaţi în rezistenţa anticomunistă din acest ţinut, expoziţie care a putut fi privită de cei prezenţi pe tot parcursul celor două zile.
Duminică, 24 iulie 2011, imediat după terminarea slujbei din biserica Mănăstirii, o numeroasă asistenţă alcătuită atât din foşti deţinuţi politici veniţi de pe întregul cuprins al ţării, cât şi din numeroşi foşti luptători, rude şi urmaşi ai celor căzuţi în Rezistenţă, veniţi din satele Ţării Făgăraşului, au asistat la ceremonia organizată de tineretul continuator al idealurilor partizanilor făgărăşeni.
Purtînd drapele tricolore şi verzi, tinerii naţionalişti au format flancuri, acoperind simbolicul mormânt al luptătorilor cu un uriaş drapel tricolor. Pe fondul sonor al inregistrării-document a Imnului rezistenţei făgărăşene, intonat chiar de Ion Gavrilă Ogoranu, doi tineri reprezentanţi ai Fundaţiei îmbrăcaţi în costume naţionale de Viştea, Ioana Dobrescu şi Cătălin Beltechi, au asigurat protocolul depunerii de coroane. Au fost depuse coroane din partea Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, Partidului „Pentru Patrie” – al cărui preşedinte a fost eroul anticomunist, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi filiala Braşov a acestei organizaţii, Primăria Drăguş, Primăria Cârţişoara, Primăria Recea, Cabinetul Deputatului de Făgăraş Ioan Gabor, senatorul de Făgăraş Marian Rasaliu etc..
Slujba religioasă de pomenire a sufletelor celor căzuţi a fost oficiată de un sobor de preoţi şi călugări de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, la care s-a adăugat preotul ortodox unit cu Roma Gheorghe Bogdan de la Sibiu, la rândul său camarad al luptătorilor şi fost deţinut politic. Sfinţia sa a şi ţinut primul discurs, subliniind că linia de jertfă şi luptă a celor morţi în încleştarea cu ocupaţia sovietică a fost cea trasată de Corneliu Zelea Codreanu, toţi fiind membri ai Frăţiilor de Cruce şi Mişcării Legionare.
A urmat cuvântul preşedintelui Fundaţiei Ogoranu, dl. Coriolan Baciu, care a elogiat oamenii Ţării Făgăraşului, cei care au asigurat suportul structurilor ce au făcut din această zonă epicentrul Rezistenţei Naţionale Anticomuniste din România. El a reamintit că din Ţara Făgăraşului erau originari Horia Sima, Nicolae Petraşcu din Sâmbăta de Sus – secretarul general al Mişcării Legionare şi întemeietorul Rezistenţei Naţionale Anticomuniste, Virgil Mateiaş, Ion Gavrilă Ogoranu, Remus Sofonea, Laurean Haşiu şi toţi cei care au înscris cu pagini de sânge acest episod unic în Istoria Europei.
Dl Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, a ţinut să deplângă dispariţia, an de an, a tot mai mulţi din camarazii săi de luptă, cei care l-au educat şi format pe când era tânăr deţinut politic în închisorile comuniste, exprimându-şi convingerea că prin continuarea idealurilor lor se va putea realiza scoaterea României din marasmul actual.
Florin Dobrescu, secretar general al Partidului „Pentru Patrie”, a subliniat că Ion Gavrilă Ogoranu, alături de comandanţii legionari Nistor Chioreanu şi Virgil Mateiaş, a înfiinţat în 1993 acest partid, pentru a constitui o formulă oficială de implicare în viaţa social-politică a ţării pentru camarazii săi şi urmaşii lor. Cu toate acestea, Florin Dobrescu a arătat că obiectivul esenţial al acestei organizaţii îl reprezintă educaţia moral-spirituală, fără de care nici o reformă politică sau economică nu va avea eficienţa necesară redresării României. De asemenea, el a subliniat că lupta partizanilor din Carpaţii româneşti a reprezentat o împlinire a testamentului lui Corneliu Codreanu din Pădurea Dobrina, în 1919.
Întreaga ceremonie, care a impresionat prin ordine şi solemnitate, s-a încheiat prin intonarea Imnului legionarilor căzuţi.
Manifestările Zilelor Rezistenţei Naţionale Anticomuniste au fost organizate şi în acest an prin munca şi eforturile financiare ale camarazilor noştri făgărăşeni Cătălin Beltechi, Lucia Baki, Ioan Bucelea şi preşedintelui Fundaţiei Ogoranu, Coriolan Baciu. Dorim să mulţumim în mod deosebit Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus pentru deosebita solicitudine şi ospitalitate cu care înţelege să adăpostească aceste manifestări dedicate perpetuării memoriei luptătorilor făgărăşeni pentru libertatea şi demnitatea poporului român. De asemenea, mulţumim tuturor membrilor, simpatizanţilor şi prietenilor noştri din întreaga ţară şi din Basarabia, care au făcut efortul de a participa la aceste acţiuni, asigurînd aparatul organizatoric şi contribuind, fiecare după puterile sale.
Imagini: Florian Cristache şi Cătălin Beltechi
