Sala Centrului Cultural Reduta a fost neîncăpătoare, miercuri seara, pentru mulţimea braşovenilor veniţi să comemoreze pe unul dintre cei mai de seamă fii ai acestui oraş. Simpozionul memorial dedicat mărturisitorului NICOLAE PURCĂREA, organizat de Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu şi Asociaţia „Tinerii din ziua de azi”, a reunit în centrul Braşovului personalităţi ale vieţii publice laolaltă cu persoane de toate vârstele care, într-un fel sau altul, şi-au intersectat existenţa cu personalitatea lui Nicolae Purcărea.
Manifestarea a fost deschisă de tânărul Alexandru Costache, reprezentantul local al Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, care a creionat o evocare a personalităţii lui Nicolae Purcărea, a cărui valoare a fost confirmată, pe lângă numeroase alte premii şi distincţii, prin acordarea calităţii de cetăţean de onoare al Braşovului şi „Tezaur Uman Viu” certificat de UNESCO. Hotărârea Fundaţiei Ogoranu de a institui o tradiţie prin organizarea anuaală a acestui simpozion memorial Nicolae Purcărea a fost primită cu entuzasm de sala plină.
Un scurt film documentar a readus, cu emoţie, în sală, figura marelui dispărut, după care seria cuvântărilor a fost deschisă de decanul de vârstă al invitaţilor, dl Octav Bjoza, preşedintele AFDPR şi subsecretar de stat în Guvernul României pe problemele luptătorilor anticomunişti. Acesta e evocat, cu forţa ce-l caracterizează, figura demnă şi dârză a luptătorului anticomunist Nicolae Purcărea, menţionând că acesta a fost preşedintele de onoare al filialei Braşov a AFDPR.
Doamna Maria Trifan, fiica fostului deţinut politic Traian Trifan (Prefectul Braşovului în 1940-41), a prezentat o serie de sculpturi în lemn şi os, realizate în închisorile antonesciene şi comuniste de tatăl său şi de Arsenie Papacioc, lucrări din perioada în care, în detenţie, şi Nicolae Purcărea s-a apropiat de pasiunea sculpturii.
A urmat părintele Ioan Neculoiu, de la parohia Gherdeal, care a rememorat întîâlnirile sale cu Nicolae Purcărea şi a dat citire uneia dintre elevele acestuia din cadrul Minisatului organizat de regretatul profesor Sorin Apan.
Coriolan Baciu, preşedintele Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu a evocat amintiri depănate de tatăl său, fostul deţinut politic Grigore Baciu (prefect de Alba în 1940-41), din perioada detenţiei la Alba Iulia, unde a suferit alături de Nicolae Purcărea şi Ion Gavrilă. Coriolan Baciu a realizat şi o scurtă prezentare a Fundaţiei Ogoranu, la a cărei înfiinţare Nicolae Purcărea a participat.
Una dintre ucenicele lui Nicolae Purcărea, Ioana Dobrescu, etnograf, a evocat 
înrâurirea pe care acesta a avut-o asupra ei în planul etnografiei, dar şi în ceea ce priveşte evoluţia spirituală şi implicarea în lupta pentru salvarea adevăratelor valori ale neamului românesc.
O altă elevă a lui Nicolae Purcărea, Oana Predoiu, care l-a cunoscut şi s-a apropiat de personalitatea sa prin intermediul asociaţiei Minisatul, organizată de profesorul Sorin Apan, a evocat cu mare emoţie momentele alese petrecute alături de cel comemorat, precum şi modul în care acesta i-a schimbat viaţa.
Reputatul istoric şi cercetător al crimelor comunismului, Marius Oprea, revenit cu acest prilej în Braşovul natal, a punctat evocarea lui Nicolae Purcărea prin rememorarea unor momente emoţionante petrecute alături de acest om, şi care şi-au pus amprenta pe personalitatea sa.
Prezent la manifestare, unul dintre protagoniştii mişcării muncitoreşti anticomuniste din 15 noiembrie 1987, dl Mircea Sevaciuc, a realizat un rechizitoriu al crimelor regimului comunist, elgiind rezistenţa anticomunistă din care a făcut parte şi Nicolae Purcărea.
Seara a fost încheiată prin prestaţia, ca întotdeauna efervescentă, a maestrului Dan Puric, care a reuşit să antreneze sala plină într-un exerciţiu de memorie care nu va fi uitat uşor de publicul braşovean. Îmbinând într-o manieră fericită rememorarea întâlnirilor sale cu Nicolae Purcărea şi evocarea suferinţei acestuia cu savuroase momente umoristice, marele actor a reuşit 
să transmită mesajul necesităţii stringente a modelelor şi martirilor în această epocă în care valorile sunt diluate, iar pierderea identităţii naţionale capătă amploarea unui fenomen nefast.
În final, din sală au intervenit dr. Corneliu Boiangiu, medic psihiatru şi fost deţinut politic, preşedintele Bibliotecii Româno-Americane din Craiova şi sora unuia dintre matirii braşoveni ai Revoluţiei din 1989, care a denunţat indiferenţa autorităţilor în anchetele penale ale crimelor de stat din acele zile.
Moderarea evenimentului a fost realizată de Florin Dobrescu.
Relatare: Biroul de presă al Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu
