Am primit cu adâncă întristare vestea plecării dintre noi a venerabilei doamne Elena Arnăuțoiu, sora fraților Toma și Petre Arnăuțoiu, liderii uneia dintre cele mai consistente și longevive grupări de rezistență armată anticomunistă, desfășurată până în 1962 pe versantul sudic al Munților Făgărașului.

Ea însăși un simbol al Rezistenței, doamna Elena Arnăuțoiu și-a identificat destinul cu cel am fraților săi și al întregii grupări de rezistență din regiunea Muscelului, devenită în acei ani de după instararea comunismului în România un adevărat teatru de război. Continue Reading

Marți 11.06.2019, ora 17,30,

la Centrul Cultural al Sectorului 2 <<Mihai Eminescu>>

din str. Jean Louis Calderon nr. 39.

Cu ocazia împlinirii a 7 ani de la trecerea în veșnicie a mărturisitorului și luptătorului anticomunist CONSTANTIN IULIAN, vă invităm la o manifestare memorială dedicată vieții, luptei și mărturisirii acestui sfânt al temnițelor comuniste.

Participă: Zoe Rădulescu, Dan Puric și Octav Bjoza.

Veți putea viziona, pentru prima oară după 60 de ani, imagini din timpul inaugurării expoziției pilot a Muzeului Rezistenței, din 1993, numită „Cartea prigonită”.

Vor fi prezentate două din lucrările lui Constantin Iulian: „Din lagărul România evadează morții” și „Muzeul Rezistenței”.

Născut în 1929 la Vaslui, Constantin Iulian a intrat în organizația clandestină de rezistență anticomunistă a Frățiilor de Cruce și a fost arestat în 1948, executând o primă perioadă de detenție până în 1954. În 1955-58 a activat într-un comandament clandestin, sub comanda lui Puiu Athanasiu, alături de Radu Gyr, Grigore Zamfiroiu, Gheorghe Clonaru și alții. Între 1958 și 1964 a urmat o altă detenție cumplită. A trecut prin temnițele Suceava, Jilava, Pitești, Canal, Aiud, fiind un exemplu de inflexibilitate în timpul reeducărilor de la Pitești și Aiud. Inginer hidrotehnist, a adus contribuții științifice colosale la strategia de combatere a eroziunii țărmurilor mării Negre, dar abia după 1989 i s-a acordat mult doritul doctorat. Activitatea sa în cadrul AFDPR, Partidul Pentru Patrie, Federația Foștilor Deținuți Politici și Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, pe tărâmul realizării memorialului de la Fortul 13 Jilava ori pe șantiere ale monumentelor Rezistenței, blândețea și eleganța sa sufletească, l-a făcut respectat și iubit de toți cei care l-au cunoscut.

A 82 comemorare  de la Majadahonda a strâns împreună români și spanioli veniți în același crez, de cinstire a memoriei luptei și sacrificiului suprem al celor doi fruntași legionari Ion Moța și Vasile Marin, căzuți la 13 ianuarie 1937, în luptă cu armatele comuniste. Această comemorare este o comemorare legionară și așa se va perpetua, conform tradiției cunoscute și citite de la seniorii exilului legionar, fără alte forme, restricții sau interpretări aleatorii, în funcție de dispoziția sau caracterul oamenilor sau a vremurilor.

Ceremonia a fost deschisă de o scurtă slujbă religioasă, oficiată de preot Marius Vișovan, venit din țară. După săvârșirea Veșnicei pomeniri, a  urmat discursul aceluiași preot Vișovan, din partea Fundației George  Manu,  cu exemple din relatările epocii privind războiului  civil  și  cu  referințe  la lupta contra  pericolulului  bolșevic  a   eroilor  legionari.

A  urmat  dl. Sorin  Olariu,   din partea Mișcării Legionare, delegat  de comandantul legionar  Dan Boghiu, unicul supraviețuitor dintre membrii Consiliul Politic  al  Mișcării Legionare. Mai întâi s-au adus mulțumiri  participanților  și  celor  care   s-au  străduit  să  contribuie financiar, pentru al șaselea an consecutiv,  pentru  plata   impozitului  la  monumentul  Moța  și  Marin  de la  Majadahonda,  îndeplinind  o  sacră   datorie   față   de Nae Roșca – Șeful   Senatului   Legionar și Dumitru  Crețu  –  Șeful  Consiliului  Politic,  prin   asigurarea  continuității plăților  și  cheltuielilor  necesare păstrării terenului,  monumentului  și  caracterului legionar al cultului  de  la  Majadahonda.

A  urmat  un  scurt  mesaj   al   comandantului legionar  Dan  Boghiu :

“Este  de  datoria  noastră  de a  reaminti  perpetuarea vacțiunilor  patriotice   noilor  generații. Crezul  Căpitanului,  exprimat   prin  doctrina  legionară, nu-și   pierde  nicodată  actualitatea. Anii  au  trecut  și  legionarii  au  perpetuat  an de an  memoria martirilor  care  și-au   împlinit  crezul  sacrificiului  suprem.

La  monumentul  ridicat  la  Majadahonda  în memoria   lui  Moța  și  Marin,  s-a  pecetluit  pentru vecie  sacrificiul  pentru  credință. Amândoi  au  fost  predecesorii   viitoarelor  sacrificii  pe  care  Mișcarea   le  avea de suferit în anevoiosul drum creat  de  Căpitan. Pe  acest  pământ  spaniol, departe  de  patrie,  au  avut  loc  comemorări   importante   cu  personalități  române  și  străine   de  aceleași  crez  naționalist.

Mișcarea  nu a  lăsat   doctrina  legionară  necunosută  tineretului. Ea  trebuie să   fie  drumul   călăuzitor  al  tuturor. Această  doctrină  trebuie să fie  prima  pe  lista  publicațiilor  viitoare.

Apelul  meu este de  a  readuce  pe  plan  politic și  educațional  această  doctrină  care  este  la  baza   Mișcării  Legionare  create  de Căpitan.  Nouă, ultimilor  rămași, ne-a   rămas   credința că  generațiile  viitoare  își  vor  da  seama   de  ce am  luptat   întreagă   viață închinată acestei misiuni. Nu  am putut  realiza dorința  Căpitanului, așa cum  am dorit,  din   cauza   potrivnicelor  conjuncturi  politice   impuse   din  umbră  de dușmanii  neamului.

Aici,  pe  pământ  spaniol,   au  fost  puse  primele  baze  al  luptei  anticomuniste  europene, iar la Majadahonda  s-a  cimentat prietenia dintre cele două țări.

TRĂIASCĂ  MIȘCAREA  LEGIONARĂ   !  TRĂIASCĂ   PRIETENIA  ROMÂNO-SPANIOLĂ  ! “

În  continuare, s-a  dat  citire  unei  scurte  cronologii  a desfășurării  comemorării   de la Majadahonda   d ela  cea  din 13  ianuarie   1941,  până la  crearea  monumentului  și  ianugurarea  lui  în  13  ianuarie  1970 , precum  și   despre activitățiile  Asociației  privind  Custodierea  Monumentului  Moța  și  Marin, de  la  a cărei   inființare  se împlinesc  anul acesta  60 de ani.

Ultimul  discurs  a  aparținut  președintelui  Asociației  privind  Custodierea  Monumentului  Moța și  Marin  de la Majadahonda  – dl. Miquel  Menendez  Pinar  care   a   făcut  o  analogie  între  lupta  pentru   oprirea   profanarii  mormântului  lui  Franco  de la  Valle  de Los  Caidos și  lupta  pentru  păstrarea   monumentului  și a  cultului de la  Majadahonda, contra  tuturor  tendințelor de acaparare, distrugere  sau  deturnare  a  sensului  acestuia.

La  final, întreaga asistență româno-spaniolă a  intonat  imnul spaniol Cara al  Sol  și  cel românesc Sfânta   tinerețe   legionară, așa  cum se  face   de  82 de ani încoace și  cum  o să se facă  și  în continuare . S-a remarcat în mod deosebit prezența unei inimoase delegații  a  Partidului Naționalist  Francez, în  frunte  cu  avocatul Pierre-Marie  Bonneau, un  prieten  devotat  al  Mișcării  Legionare  și  al  Falangei  spaniole.

A  consemnat

Sorin Olariu

Comemorarea prof. Nicolae Petrascu, la 50 de ani de la asasinarea sa de Securitate.

Sâmbătă, 27 Octombrie 2018 la 11:30 – 14:00, la biserica Sf Antonie cel Mare din Sibiu, str. Nicolae Iorga nr. 23.

Manifestare dedicată memoriei luptătorilor anticomuniști parașutați de aviația militară SUA și executați de comuniști la 31 octombrie 1953.

PROGRAM

• ora 10-10,15 – accesul în zona de protecție a penitenciarului;
• ora 10,30-12,00 – Vizitarea Fortului 13 Jilava; participă foști deținuți politici care au fost închiși acolo;
• ora 12,15-13,30 – Ceremonia pomenirii celor 13 luptatori executați la 31 octombrie 1953 și a celor condamnați la temniță în lotul parașutiștilor. Cuvântări. Apelul celor căzuți.

Vom purta portretele celor executați sau căzuți în temnițe.

ATENȚIE!

Pentru ACCES în zona de protecție a Penitenciarului Jilava este necesar să trimiteți:numele+prenumele, seria și nr. C.I./B.I./ Pasaport până la data de 25.10.2018.

Cei cu transport propriu: la ora 10 în fața Penitenciarului Jilava, cu actul de identitate;

Pentru trasport organizat – autocar – ora 9, poalele Dealului Patriarhiei (Piața Unirii). Preț 17 lei / pers.. REZERVĂRI LOC CEL TÂRZIU 25.10.2018!

Pentru informații participare, transport organizat, presă și protocol: Tel. 0722749249, ogoranu@gmail.com, Florin Dobrescu

Și a fost și cea de-a 9-a ediție a Zilelor Rezistenței de la Sâmbăta de Sus. Consecventă misiunii sale, Fundația Ion Gavrilă Ogoranu a organizat și în acest an o suită de manifestări culturale și memoriale de referință, sub streașina Munților Făgărașului, unde luptătorii de sub comanda lui Ion Gavrilă Ogoranu au luptat pentru a păstra curat obrazul țării, murdărit de lașități și trădări. Continue Reading

Coriolan Baciu este descendent al unei familii de luptători anticomunişti care a însumat peste 100 de ani de temniţă. Este stră-strănepotul celebrului inginer constructor de poduri şi şosele Elie Radu, dar şi finul şi executorul testamentar al unuia dintre cei mai cunoscuţi lideri ai rezistentei anticomuniste din munţi, Ion Gavrilă Ogoranu (1923-2006), pe care, timp de 29 de ani, Securitatea n-a putut să-l aresteze pentru a pune în practică o condamnare la moare pronunţată în contumacie.  Coriolan Baciu, care i-a fost alături lui Ogoranu în ultimii ani de viaţă, povesteşte pentru „Weekend Adevărul“ despre teribilii ani de prigoană prin care a trecut naşul său, dar şi despre aşteptările şi dezamăgirile trăite după 1989 de fostul conducător al Grupului Carpatin Făgărăşan.   Continue Reading

Și anul acesta, biserica Sfinții Constantin și Elena a fost gazda unui eveniment cultural de excepție. Joi 17 mai 2018, de Înălțarea Domnului, sub organizarea filialei Sibiu a Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, comemorarea a început cu Acatistul Înălțării și un parastas pentru făuritorii Marii Uniri, eroii războaielor mondiale, eroii ce au luptat pentru păstrarea Marii Uniri , eroii anticomuniști, pentru luptătorii din munți, pentru cei din lagăre și închisori , pentru cei morți în exilul amar, cei care au suferit marile arestări de acum 70 de ani și cei ce au suferit pentru credință creștină. Continue Reading