Comunicat Fundația Ogoranu: Comemorarea de la Sâmbăta de Sus va avea loc pe 26 iulie

În urma deciziei autorităților guvernamentale, cu privire la menținerea și după data de 1 iulie 2020 a stării de alertă, respectiv prelungirea restricțiilor presupuse de aceasta, ne vedem puși în imposibilitatea de a organiza ediția din acest an a Zilelor Rezistenței de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Restricțiile în vigoare ne permit doar organizarea comemorării în aer liber, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Ne vom aduna deci, și în acest an, în data de 26 iulie 2020, la crucea de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, pentru a onora sacrificiul martirilor căzuți pentru Dumnezeu, Neam și Libertate.

În măsura disponibilităților existente, Mănăstirea oferă camere de cazare celor care vor solicita. Se pot rezerva camere și la pensiunile din stațiunea Sâmbăta de Sus. Spre deosebire de anii trecuți însă, nu va fi posibilă servirea mesei la trapeza mănăstirii, măsură cauzată de restricțiile în vigoare.

În acest context dureros, în care capacitatea noastră de organizare este afectată de restricțiile stării de alertă, facem un apel către toți prietenii noștri, foști deținuți politici, urmași ai luptătorilor anticomuniști, toți cei ce doresc să onoreze amintirea eroilor anticomuniști, să fie prezenți și în acest an la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, pentru a păstra comuniunea cu idealurile și sacrificiul morților noștri. Să răspundem și anul acesta “Prezent!” și să fim alături de familiile luptătorilor din Țara Făgărașului, de urmașii celor pomeniți în cartea de aur a demnității neamului românesc.

Tradiționala drumeție la chilia (grota) Părintelui Arsenie Boca va avea loc anul acesta în ziua de sâmbătă 25 iulie, dimineață (și nu vineri, ca anii trecuți).

Pentru detalii organizatorice, persoana de contact desemnată este Florin Dobrescu, Tel. 0722749249, E-mail: ogoranu@gmail.com.

Vă așteptăm, sub semnul Rezistenței, la Sâmbăta de Sus!

Fundația Ion Gavrilă Ogoranu

Președinte: Coriolan Baciu


Petre Starcovici – Prezent! La despărțirea de un camarad drag.

De la Brașov am primit incredibila veste a plecării dintre noi a bunului nostru camarad Petre Starcovici. Suflet de o aleasă noblețe și dăruire, permanent prezent acolo unde era nevoie de implicare și un sfat luminat, nelipsit din mijlocul tinerilor camarazi în acțiunile întreprinse de organizațiile din Brașov ale Fundației Ion Gavrilă Ogoranu și fostului Partid “Totul pentru Țară” (Pentru Patrie), Petre Starcovici aparținea acelei aristocrații a spiritului, pe cale de dispariție astăzi, care se stinge, cu fiecare zi, odată cu plecarea dintre noi a ultimilor foști deținuți politici anticomuniști.

Structura lui sufletească l-a făcut să se alăture de la început, imediat după căderea oficială a regimului comunist din 1989, supraviețuitorilor Mișcării Legionare, trecuți prin ani grei de temnițe și persecuții, care la Brașov se aflau în număr mare, având între ei grade ale fostei mișcări decimate de represiunea celor trei dictaturi ale veacului trecut. De altfel, Brașovul a fost centrul unde în acei ani de reorganizare a vechilor militanți, aveau loc – în locuințele lui Niculae Purcărea și Ion Agapie – adunările ce au zămislit, în 1993, reînființarea fostului Partid “Totul pentru Țară”, sub conducerea comandanților legionari Nistor Chioreanu și Virgil Mateiaș, obligat de autoritățile neocomuniste să funcționeze mult timp sub numele de împrumut “Pentru Patrie”, activând concomitent cu Fundația Buna Vestire. La acel moment, în ciuda vârstei, Petre Starcovici se afla printre cei ce se puteau numi “tineretul” filialei brașovene a acestui partid. Oricum, vârsta sa biologică a fost întotdeauna contrazisă de entuziasmul, exuberanța și energia caracteristice, care îl făceau mai târziu să fie regăsit mai mult în mijlocul grupului de tineri brașoveni, decât în cel al bătrânilor.

Poate că ar trebui vorbit mai mult despre relația specială stabilită între camaradul Petre Starcovici și fondatorul nostru, bădia Niculae Purcărea, relație favorizată nu doar de faptul că erau vecini, acolo, în istoricul cartier al Șcheilor Brașovului, cât mai ales de afinitatea sufletească ce se stabilise între ei. Ani mulți, atunci când vârsta și sechelele regimului exterminatoriu din temnițele comuniste începeau să îi răpească lui Niculae Purcărea posibilitățile de mișcare, Petre Starcovici a fost un adevărat asistent și secretar al șefului legionar al județului Brașov, el reprezentându-l practic pe bătrânul luptător în coordonarea activității filialei Brașov și mai ales a grupului de tineri care își propuneau să se inițieze în stilul de viață al comunității legionarilor de sub poalele Tâmpei.

În octombrie 2014, s-a aflat printre contingentul de membri ai Partidului Totu pentru Țară care au depus legământul legionar în fața lui Niculae Purcărea, în casa istorică a acestuia din Șcheii Brașovului.

Atunci când a luat ființă Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, Petre Starcovici s-a aflat, ca și Niculae Purcărea, printre promotrii acestui demers civic-cultural al luptătorilor anticomuniști și urmașilor acestora, susținând cu entuziasm activitatea și prestigiul filialei brașovene a acestei instituții a Memoriei.

Deși știam că este greu bolnav în ultima vreme, totuși plec area sa dintre noi a căzut ca un trăznet, fiind greu acceptată de prietenii și camarazii care l-au respectat și iubit. Rămâne în urma sa o amintire de lumină, un exemplu și totodată un îndemn de a continua, astăzi în condiții tot mai grele, lupta pentru adevăr și dreptate, pentru dreptul la Memorie pe care nimeni și nimic nu ni-l poate lua.

În veci pomenirea sa!

“Ca o lacrimă de sânge / A căzut o stea…”

Petre Starcovici! Prezent!

Consiliul Director al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu

Coriolan Baciu – Președinte.

Florin Dobrescu – Secretar.

Cu Niculae Purcărea, la aniversarea de 90 de ani a acestuia.

 


Bucureștiul cinstește Rezistența anticomunistă a Brașovului. Prezentarea unei cărți a demnității românești.

Apărută pentru prima oară în 1991 în SUA, la editura lui Traian Golea, mănunchiul de evocări ale Rezistenței anticomuniste din Brașov și munții din împrejurimi, organizate imediat după ocuparea țării de armatele sovietice și până în 1948, inițiativa lui Petre Baicu – el însuși combatant -, a fost completată fericit în 1997 de amintirile lui Alexandru Salcă, și el participant al Rezistenței din zonă. Cele două ediții s-au epuizat rapid și timp de 2 decenii publicul românesc a fost privat de această contribuție memorialistică deosebit de importantă pentru istoria recentă a României. Continue Reading


Comemorare Majadahonda 2020

Sub un soare blând pentru luna ianuarie, a 83-a comemorare a jertfei  legionare de la Majadahonda a adunat cu speranță și pioșenie  aproximativ  300  de români și spanioli.  Anul  acesta se împlinesc și 50 de ani  de la inaugurarea, la 13 septembrie 1970, a monumentului  Moța-Marin, cel  mai măreț ansamblu  monumental dedicat exilului românesc. Continue Reading


COMEMORAREA DE LA FORTUL 13 JILAVA, la ediția a 10-a. Pelerinajul dedicat luptătorilor parașutați de aviația americană s-a bucurat de o participare numeroasă a tinerilor.

Un număr mare de tineri, inclusiv elevi de liceu din Ploiești și București, a participat la a 10-a ediție a pelerinajului memorial organizat de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu în fiecare sfârșit de octombrie. Dedicat luptătorilor anticomuniști parașutați de aviația militară americană și executați de comuniști la 31 octombrie 1953, acest pelerinaj a devenit o tradiție și o constantă în calendarul activităților memoriale la nivelș național. Continue Reading


La moartea ELENEI ARNĂUȚOIU. Comunicatul Fundației Ogoranu

Am primit cu adâncă întristare vestea plecării dintre noi a venerabilei doamne Elena Arnăuțoiu, sora fraților Toma și Petre Arnăuțoiu, liderii uneia dintre cele mai consistente și longevive grupări de rezistență armată anticomunistă, desfășurată până în 1962 pe versantul sudic al Munților Făgărașului.

Ea însăși un simbol al Rezistenței, doamna Elena Arnăuțoiu și-a identificat destinul cu cel am fraților săi și al întregii grupări de rezistență din regiunea Muscelului, devenită în acei ani de după instararea comunismului în România un adevărat teatru de război. Continue Reading


In memoriam CONSTANTIN IULIAN. 7 ani de la trecerea în veșnicie. Manifestare memorială în București.

Marți 11.06.2019, ora 17,30,

la Centrul Cultural al Sectorului 2 <<Mihai Eminescu>>

din str. Jean Louis Calderon nr. 39.

Cu ocazia împlinirii a 7 ani de la trecerea în veșnicie a mărturisitorului și luptătorului anticomunist CONSTANTIN IULIAN, vă invităm la o manifestare memorială dedicată vieții, luptei și mărturisirii acestui sfânt al temnițelor comuniste.

Participă: Zoe Rădulescu, Dan Puric și Octav Bjoza.

Veți putea viziona, pentru prima oară după 60 de ani, imagini din timpul inaugurării expoziției pilot a Muzeului Rezistenței, din 1993, numită „Cartea prigonită”.

Vor fi prezentate două din lucrările lui Constantin Iulian: „Din lagărul România evadează morții” și „Muzeul Rezistenței”.

Născut în 1929 la Vaslui, Constantin Iulian a intrat în organizația clandestină de rezistență anticomunistă a Frățiilor de Cruce și a fost arestat în 1948, executând o primă perioadă de detenție până în 1954. În 1955-58 a activat într-un comandament clandestin, sub comanda lui Puiu Athanasiu, alături de Radu Gyr, Grigore Zamfiroiu, Gheorghe Clonaru și alții. Între 1958 și 1964 a urmat o altă detenție cumplită. A trecut prin temnițele Suceava, Jilava, Pitești, Canal, Aiud, fiind un exemplu de inflexibilitate în timpul reeducărilor de la Pitești și Aiud. Inginer hidrotehnist, a adus contribuții științifice colosale la strategia de combatere a eroziunii țărmurilor mării Negre, dar abia după 1989 i s-a acordat mult doritul doctorat. Activitatea sa în cadrul AFDPR, Partidul Pentru Patrie, Federația Foștilor Deținuți Politici și Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, pe tărâmul realizării memorialului de la Fortul 13 Jilava ori pe șantiere ale monumentelor Rezistenței, blândețea și eleganța sa sufletească, l-a făcut respectat și iubit de toți cei care l-au cunoscut.


EROILOR FARA DE MORMANT AI REZISTENTEI DOBROGENE

https://www.youtube.com/watch?v=pKPuJ8KKGgM
VIDEO. Trinitas TV: CSlujba înmormântării pentru eroii fără de mormânt ai Rezistenței dobrogene

Numeroși luptători arestați și condamnați de justiția comunistă la pedepse grele de detenție, au fost masacrați în secret de Securitate, în cadrul acelor transporturi ale groazei, cunoscute drept «trenurile morții». Continue Reading


Comemorare la Majadahonda, în Spania

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este DSC_9577-600x399.jpg

A 82 comemorare  de la Majadahonda a strâns împreună români și spanioli veniți în același crez, de cinstire a memoriei luptei și sacrificiului suprem al celor doi fruntași legionari Ion Moța și Vasile Marin, căzuți la 13 ianuarie 1937, în luptă cu armatele comuniste. Această comemorare este o comemorare legionară și așa se va perpetua, conform tradiției cunoscute și citite de la seniorii exilului legionar, fără alte forme, restricții sau interpretări aleatorii, în funcție de dispoziția sau caracterul oamenilor sau a vremurilor.

Ceremonia a fost deschisă de o scurtă slujbă religioasă, oficiată de preot Marius Vișovan, venit din țară. După săvârșirea Veșnicei pomeniri, a  urmat discursul aceluiași preot Vișovan, din partea Fundației George  Manu,  cu exemple din relatările epocii privind războiului  civil  și  cu  referințe  la lupta contra  pericolulului  bolșevic  a   eroilor  legionari.

A  urmat  dl. Sorin  Olariu,   din partea Mișcării Legionare, delegat  de comandantul legionar  Dan Boghiu, unicul supraviețuitor dintre membrii Consiliul Politic  al  Mișcării Legionare. Mai întâi s-au adus mulțumiri  participanților  și  celor  care   s-au  străduit  să  contribuie financiar, pentru al șaselea an consecutiv,  pentru  plata   impozitului  la  monumentul  Moța  și  Marin  de la  Majadahonda,  îndeplinind  o  sacră   datorie   față   de Nae Roșca – Șeful   Senatului   Legionar și Dumitru  Crețu  –  Șeful  Consiliului  Politic,  prin   asigurarea  continuității plăților  și  cheltuielilor  necesare păstrării terenului,  monumentului  și  caracterului legionar al cultului  de  la  Majadahonda.

A  urmat  un  scurt  mesaj   al   comandantului legionar  Dan  Boghiu :

“Este  de  datoria  noastră  de a  reaminti  perpetuarea vacțiunilor  patriotice   noilor  generații. Crezul  Căpitanului,  exprimat   prin  doctrina  legionară, nu-și   pierde  nicodată  actualitatea. Anii  au  trecut  și  legionarii  au  perpetuat  an de an  memoria martirilor  care  și-au   împlinit  crezul  sacrificiului  suprem.

La  monumentul  ridicat  la  Majadahonda  în memoria   lui  Moța  și  Marin,  s-a  pecetluit  pentru vecie  sacrificiul  pentru  credință. Amândoi  au  fost  predecesorii   viitoarelor  sacrificii  pe  care  Mișcarea   le  avea de suferit în anevoiosul drum creat  de  Căpitan. Pe  acest  pământ  spaniol, departe  de  patrie,  au  avut  loc  comemorări   importante   cu  personalități  române  și  străine   de  aceleași  crez  naționalist.

Mișcarea  nu a  lăsat   doctrina  legionară  necunosută  tineretului. Ea  trebuie să   fie  drumul   călăuzitor  al  tuturor. Această  doctrină  trebuie să fie  prima  pe  lista  publicațiilor  viitoare.

Apelul  meu este de  a  readuce  pe  plan  politic și  educațional  această  doctrină  care  este  la  baza   Mișcării  Legionare  create  de Căpitan.  Nouă, ultimilor  rămași, ne-a   rămas   credința că  generațiile  viitoare  își  vor  da  seama   de  ce am  luptat   întreagă   viață închinată acestei misiuni. Nu  am putut  realiza dorința  Căpitanului, așa cum  am dorit,  din   cauza   potrivnicelor  conjuncturi  politice   impuse   din  umbră  de dușmanii  neamului.

Aici,  pe  pământ  spaniol,   au  fost  puse  primele  baze  al  luptei  anticomuniste  europene, iar la Majadahonda  s-a  cimentat prietenia dintre cele două țări.

TRĂIASCĂ  MIȘCAREA  LEGIONARĂ   !  TRĂIASCĂ   PRIETENIA  ROMÂNO-SPANIOLĂ  ! “

În  continuare, s-a  dat  citire  unei  scurte  cronologii  a desfășurării  comemorării   de la Majadahonda   d ela  cea  din 13  ianuarie   1941,  până la  crearea  monumentului  și  ianugurarea  lui  în  13  ianuarie  1970 , precum  și   despre activitățiile  Asociației  privind  Custodierea  Monumentului  Moța  și  Marin, de  la  a cărei   inființare  se împlinesc  anul acesta  60 de ani.

Ultimul  discurs  a  aparținut  președintelui  Asociației  privind  Custodierea  Monumentului  Moța și  Marin  de la Majadahonda  – dl. Miquel  Menendez  Pinar  care   a   făcut  o  analogie  între  lupta  pentru   oprirea   profanarii  mormântului  lui  Franco  de la  Valle  de Los  Caidos și  lupta  pentru  păstrarea   monumentului  și a  cultului de la  Majadahonda, contra  tuturor  tendințelor de acaparare, distrugere  sau  deturnare  a  sensului  acestuia.

La  final, întreaga asistență româno-spaniolă a  intonat  imnul spaniol Cara al  Sol  și  cel românesc Sfânta   tinerețe   legionară, așa  cum se  face   de  82 de ani încoace și  cum  o să se facă  și  în continuare . S-a remarcat în mod deosebit prezența unei inimoase delegații  a  Partidului Naționalist  Francez, în  frunte  cu  avocatul Pierre-Marie  Bonneau, un  prieten  devotat  al  Mișcării  Legionare  și  al  Falangei  spaniole.

A  consemnat

Sorin Olariu


In memoriam: 50 ani de la asasinarea lui Nicolae Petrascu

Comemorarea prof. Nicolae Petrascu, la 50 de ani de la asasinarea sa de Securitate.

Sâmbătă, 27 Octombrie 2018 la 11:30 – 14:00, la biserica Sf Antonie cel Mare din Sibiu, str. Nicolae Iorga nr. 23.

Participă: prof. dr. Corvin Lupu, prof. dr. Tiberiu Costăchescu, Coriolan Baciu – președinte al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, ing. Sorin Olariu.
Nicolae Petrașcu: Om politic, secretar general al Mișcãrii Legionare (1940-41), șef al comandamentului clandestin al Rezistenței Naționale Anticomuniste (1945-48), deținut politic (1948-64), asasinat de Securitate la 29 octombrie 1968, prin înscenarea unei sinucideri.