O confesiune inedită

Interviu realizat de istoricul Marius Oprea cu Ion Gavrilă Ogoranu
Acest om vorbea cu o voce egală și sigur pe sine. Ne reîntîlnisem la Sighet, în vara anului 1996. Ne-am retras în camera sa de la Hotelul Tisa, pe care o împărțea cu mai mulți foști deținuți politici, veniți la sesiunea de comunicări de la Memorial, organizată de Academia Civică.

Continue Reading


Lupta anticomunistă

„Pentru români, totdeauna comunismul a fost un lucru străin de sufletul lor, atât ca ideologie, cât şi ca regim politic. În partidul comunist din România, înainte de 1944, nu s-au încadrat decât foarte puţini membri, mai toţi fiind de origine etnică străină.” (Ion Gavrilă Ogoranu) Continue Reading




ANUL JUBILIAR ION GAVRILA OGORANU. „Ati luptat pentru democratie?”

Printre articolele de ziar aparute dupa înfiintarea Fundatiei “Luptatorii din Rezistenta Anticomunista” se afla unul sub semnatura lui Mircea Iorgulescu. Dupa ce repeta insinuarile cuprinse în alte articole anterioare, termina cu o întrebare retorica ce se vrea încuietoare: “Oare pentru democratie au luptat cei din Rezistenta Armata anticomunista?” Continue Reading


ANUL JUBILIAR OGORANU. „N-am biruit nici noi, dar speranta ca, în viitor, vom fi întelesi, ne da încredintarea ca, totusi, cândva, vom birui noi, românii…”

„Acuzaţia care se aduce de cele mai multe ori Rezistenţei, e că n-a biruit. Ori, luăm istoria noastră şi constatăm următorul lucru: că istoria noastră e mai mult, e în proporţie covârşitoare, alcătuită din înfrângeri. Dar aceste înfrângeri sunt cele care ne menţin în Istorie şi ne menţin drepturile de a călca pe pământul pe care suntem, în zilele noastre. Continue Reading


ANUL JUBILIAR OGORANU. „Noi am luptat pentru niste idealuri vesnice…”


„… Să lăsăm idealurile pentru care am luptat şi pentru care majoritatea dintre noi au murit, să le lăsăm pe mâna unor tineri, aşa cum sunteţi voi, cei ce mă priviţi acum, şi ceilalţi… 
Nu sunt idealuri deosebite, sunt idealurile noastre naţionale deci, numai uitate în vremea de faţă, dar care, noi, la vremea respectivă le-am avut, le-am simţit, le-am judecat şi am acţionat după poruncile lor. Continue Reading


ANUL JUBILIAR OGORANU. „Istoria românilor se trezeste tarziu, dar se trezeste.”

„Iată cum suntem trataţi azi de către lumea românească! Poate ar trebui o explicaţie, de ce se întâmplă acest lucru. Una ar fi că între luptătorii din rezistenţă au fost şi legionari, iar legionarii sunt o poveste despre care nu trebuie să se vorbească în istoria României, decât cel mult să fie prezentaţi ca o sperietoare. Şi cum cei ce au privit rezistenţa au constatat că în ea au fost mulţi legionari, și-au zis că este mai bine să nu se mai vorbească deloc de rezistenţă… Continue Reading


ANUL JUBILIAR OGORANU. „Noi nu ne-am terminat misiunea…”

„Deşi suntem la vîrste înaintate, noi nu ne-am terminat încă datoria faţă de ţară, noi nu ieşim la pensie decît atunci când ne vor bate cuiele. Şi avem datoria ca idealurile noastre să le trecem în mâna unor tineri care să ducă mai departe steagul tinerilor de acum 60 de ani, vrând ca ţara noastră să rămînă apropiată de Dumnezeu în aşa fel încît spiritul creştin să se reverse în toate domeniile de activitate ale ţării, în cultură, în justiţie, în legi, în obiceiuri, artă.

Noi nu ne-am terminat misiunea odată cu trecerea comunismului, idealurile sînt permanente pentru toate timpurile. Sîntem puţini, dar întotdeauna cei puţini au fost purtători de idealuri înalte şi de biruinţă.″

Ion Gavrilă Ogoranu, 23 iulie 2005. Ultimul discurs la Crucea partizanilor de la Sâmbăta de Sus.


In memoriam LOLA DUMITRESCU.


auroraAm primit trista veste a plecării dintre noi a camaradei AURORA DUMITRESCU, în ziua de 26 ianuarie 2016, la 84 de ani, în urma unei crude boli galopante.

Lola Dumitrescu, aşa cum îi spuneau apropiaţii şi camarazii de luptă, s-a născut în 1932, la Beiuş, judeţul Bihor, şi a absolvit Şcoala Pedagogică, iar apoi Facultatea de Filosofie.

A fost arestată în ziua de 13 decembrie 1951, sub acuzaţia de sprijinire a organizaţiilor de rezistenţă anticomunistă, fiind anchetată în mod bestial, incluisv de celebrul Alexandru Vişinescu. La 3 ianuarie 1953 a fost condamnată la 6 ani închisoare corecţională de Tribunalul Militar Oradea pentru „uneltire contra ordinii sociale”.
A trecut prin închisorile Oradea, Jilava şi Mislea pentru doi ani de zile, iar după eliberare a stat cu domiciliu obligatoriu la Beiuş.
După eliberare din închisoare a suportat numeroase şicane şi a fost urmărită de Securitate. În 1964 a reuşit să-şi finalizeze studiile, absolvind Facultatea de Istorie.