Inițiatorii Fundației Ion Gavrilă Ogoranu sunt implicați în activitățile de recuperare și valorificare memorială a ansamblului istoric Fortul 13 Jilava încă de la începuturile acestui proces, regretații foști deținuți politici Constantin Iulian și Gheorghe Jijie – ambii exercitând totodată și conducerea Federației Române a Foștilor Deținuți Politici – remarcându-se prin inițierea unei active colaborări oficiale cu Direcția Generală a Penitenciarelor, prin regretata comisar-șef Dana Cenușă, Șefa  a Biroului Relații Publice și Mass-Media,  precum și cu Penitenciarul Jilava – prin comisar Cristian Micu, purtător de cuvânt – colaborări continuate după obținerea personalității juridice în 2011, de către Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, prin implicarea dlui Florin Dobrescu în proiectul „Proiectul Jilava Fortul 13, Memorialul Totalitarismului:Represiune şi Rezistenţă” inițiat de Fundația Română pentru Democrație sub auspiciile dlui Emil Constantinescu, președinte al României în 1996-2000.

În cadrul proiectului Prietenii Fortului 13 Jilava, pe lângă antrenarea unui număr cât mai mare de oameni de toate vârstele, dar mai ales tineri, elevi și studenți, în vizitarea organizată a acestui monument al suferinței și demnității românești, ne străduim să contribuim la asigurarea necesităților logistice cu care se confruntă monumentul istoric, așa cum sunt pompele de evacuare a apelor freatice, componente electrice sau vopsele ș.a..

Pentru implicare, contribuții și orice amănunte, contact: Florin Dobrescu, Tel. 0722749249, e-mail: ogoranu@gmail.com

Am considerat întotdeauna ca o îndatorire de onoare menținerea vie a memoriei celor ce au luptat și s-au sacrificat în lupta anticomunistă, pentru libertatea și demnitatea poporului român, aici și pretutindeni în lume. De asemenea, considerăm că suntem datori să ne implicăm în protejarea monumentelor și memorialelor ridicate în amintirea acestora.

De aceea, sub egida Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, numeroși urmași ai luptptorilor anticomuniști și tineri admiratori ai luptei lor se implică an de an, în preajma zilei de 13 ianuarie, participând la comemorarea care de aproape 8 decenii se ține în Spania, la Majadahonda, acolo unde exilul românesc postbelic a ridicat, cu autorizația statului spaniol, un impunător monument în memoria lui Ionel Moța și Vasile Marin, cei doi legionari români care, luptând ca voluntari în armata generalului Franco, împotriva hoardelor comuniste, au murit eroic în acel loc pentru apărarea Creștinismului și civilizației europene. După dispariția ultimilor reprezentanți ai exilului anticomunist, tradiția organizării comemorării anuale de la Majadahonda, alături de organizațiile naționaliste și anticomuniste spaniole, este menținută în viață prin inițiativa unor inimoși așa cum este camaradul Sorin Olariu.

De asemenea, am considerat de ani de zile, ca o îndatorire de o onoare, inițiativa unei colectei pentru asigurarea costului anual al impozitului terenului pe care se află acest monument, gestionat de organizația spaniolă Asociația pentru Custodierea Monumentului de la Majadahonda.

Pentru contribuții, participare pelerinaje și orice alte detalii: Sorin Olariu (Tel. 0742329958).

Apel pentru susținerea monumentului de la Majadahonda (2015)

Raport financiar. Contributiile pentru monumentul de la Majadahonda.

Muzeul Rezistenţei se doreşte a fi un concept cultural-ştiinţific de recuperare şi punere la dispoziţia publicului a memoriei luptei duse de poporul român împotriva dictaturii comuniste. Este vorba de un deziderat cultural, un ideal pentru a cărui concretizare vor fi necesare eforturi şi timp.

Demersul nostru porneşte de la o iniţiativă a fostului deţinut politic Constantin Iulian. În 1993, sub egida AFDPR, acesta a lansat acest concept, realizând într-o primă fază o inedită expoziţie – „Cartea prigonită” – în ruinele fostului sediu al Direcţiei a V-a a Securităţii din actuala Piaţă a Revoluţiei. Cu acel prilej, foştii luptători anticomunişti au dezgropat din locurile unde fuseseră ascunse de mai bine de 4 decenii, publicaţii interzise, ascunse de prigoana Securităţii. Prin acest demers, foştii deţinuţi politici au vrut să contracareze tezele lansate de exponenţii fostei Securităţi, care încercau să acrediteze ideea că nu a existat o rezistenţă anticomunistă reală sau că aceasta a fost cel mult un fenomen marginal. Organizarea acestui mini-muzeu în chiar fostul sediul al direcţiei de anchete a Securităţii a fost mai mult decât simbolică. Expoziţia a fost organizată după toate regulile conspirativităţii cu care foştii militanţi anticomunişti erau familiarizaţi, depozitele de carte fiind dezgropate la un ordin unic, aduse pentru câteva zile la muzeu, care era păzit în schimburi şi pe bază de dispozitive cu parole. Nu era o joacă, ci reflexul lungilor decenii de conspirativitate, al unor oameni care continuau să se simtă ameninţaţi de perpetuarea structurilor fostului aparat represiv în nou conducere a ţării. Manifestarea a fost mediatizată în presa vremii şi a atras un numeros public, care cu acest prilej a putut avea contact cu lumea rezistenţei anticomuniste.

Acea expoziţie se dorea a fi o acţune-pilot a cărei finalitate trebuia să fie cândva un mare muzeu al rezistenţei naţionale împotriva comunismului. În acest sens, foştii deţinuţi politici au făcut cereri pentru obţinerea acelui imobil ca sediu al viitorului muzeu, dar autorităţile locale nu au dat curs solicitării. Anii au trecut, iar frământările şi luptele pe care comunitatea foştilor luptători anticomunişti le-a cunoscut, au făcut ca proiectul Muzeului Rezistenţei să rămână doar un vis îngropat în uitare.

Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu doreşte să redea viaţă acestui demers pe care noi îl considerăm deosebit de important pentru educarea tinerelor generaţii în spiritul cunoaşterii şi asumării trecutului recent, pe coordonatele unei culturi civice solide, necesare consolidării unei societăţi democratice şi a statului de drept.

Considerăm că spaţiul generos de care instituţia noastră dispune în cadrul sediului său central, construit exclusiv prin eforturile foştilor deţinuţi politici şi ale exilului anticomunist, poate adăposti formula-pilot a acestui demers cultural-ştiinţific. Formulă care va consta într-o amplă expoziţie permanentă. Dorim să punem în valoare numeroasele documente, publicatii, fotografii, înregistrări video şi audio, obiecte cu valoare sentimentală şi istorică din lumea gulagului comunist sau care au aparţinut unor luptători anticomunişti. Beneficiem de sprijinul unor tineri voluntari cu experienţă în domeniile istoriei, muzeologiei şi sociologiei.

În urma întîlnirilor de la sediul central ale grupului de lucru din Bucureşti, s-a luat hotărârea trecerii la acţiune. Expoziţia-pilot, cu caracter permanent, va fi instalată în sala de la etajul 2 al clădirii şi va cuprinde secţiuni tematice precum: Comunismul – ideologie şi instituţii; Represiunea; Închisorile şi lagărele; Rezistenţa armată; Mişcările studenţeşti; Rezistenţa prin credinţă; Colectivizarea; Exilul anticomunist ş.a..

Muzeul va dispune de un centru de documentare, iar pe lângă el se va desfăşura periodic o şcoală în cadrul căreia tinerii – elevi şi studenţi – vor putea audia cursuri şi conferinţe pe tema comunismului şi rezistenţei anticomuniste.

În realizarea muzeului, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu va apela la parteneriatul şi consilierea AFDPR şi FRFDPLA, dar şi şi a unor prestigioase instituţii publice din domeniu, precum INST, IICCMER ş.a..

Dorim să stabilim contacte şi parteneriate cu muzeele dedicate perioadei totalitare din fostele ţări comuniste.