ANUL JUBILIAR OGORANU. “Urmarirea lui Gavrila constituie cea mai serioasa problema a Securitatii…”

“… începând din ziua de astăzi, urmărirea lui Gavrilă  constituie cea mai serioasă problemă a muncii noastre. Gavrilă este nu numai un fugar, ci este şi un conducător legionar, în jurul lui se creează un mit, şi acesta este un om tare. Trebuie să se muncească serios pentru prinderea lui.” (Colonelul de Securitate Pavel Aranici, 1960)

11822603_1026627900695003_2545640174765141380_n - Copy

M.A.I. Regiunea Stalin,  01.10.1960

Proces verbal al şedinţei de analiză a problemei bandei Gavrilă

harta banda gavrila securitate - Copy
Hartă din 1953 a Securităţii cu împărţirea în sectoare a zonei de acţiune a “bandei Gavrilă”. SURSA: CNSAS

Au participat: Col. Aranici Pavel, Col. Mihaly Alex. Şeful Serviciului 3, şefii de raion Rupea, Codlea, Sibiu, Făgăraş, Agnita, Târnăveni.

Mr. Szalman Desideriu anunţă că agentul „Stejarul” l-a văzut pe Gavrilă. De asemenea, agentul „Grigore” l-a văzut ca cioban. Tov. Cpt. Cscormas Alex., a fost criticat că nu ştia de o întâmplare care a avut legătură cu Gavrilă. Cpt. Cziczeck Mihai, nu ştia nimic. Lt. Col Alexandrescu Stelian, are rezultate slabe. S-a angajat că va intensifica munca. Mr. Pârş Nicolae, n-a aflat nimic de la Şofariu Elena. Lt. Maj. Patache Ioan, nu cunoştea bine problema, şi e criticat de Col. Aranici. Lt. Pârvu C-tin, nu posedă semnalmentele lui Gavrilă. Lt. Mercurion Mircea propune să fie căutat la preoţii greco-catolici, netrecuţi. Cpt. Gergely Francisc, spune că în comună toată lumea îl crede pe Gavrilă mort. El a informat că atunci când mama lui dă prescuri la biserică, ştie de el, când nu dă prescuri e tristă, şi atunci nu ştie de el. Propunem să se facă percheziţie în sat pentru a se vorbi din nou despre Gavrilă.

Tov. Col. Aranici, spune că începând din ziua de astăzi, urmărirea lui Gavrilă  constituie cea mai serioasă problemă a muncii noastre. Gavrilă este nu numai un fugar, ci este şi un conducător legionar, în jurul lui se creează un mit, şi acesta este un om tare. Trebuie să se muncească serios pentru prinderea lui.

Chiar şi deţinuţii de drept comun, trebuiesc prelucraţi informativ. Se va studia materialul existent despre Gavrilă, în mod obligatoriu. Să se puncteze gările şi şantierele cu agenţi de recunoaştere. La Târnăveni să se facă pândă. Mare atenţie la deplasările familiei Gavrilă.

Şedinţa s-a sfârşit la orele 15,30.

SURSA: CNSAS, Dosar I 84687, Vol 78, fila 31

România, încotro? Revolutia sustenabilitatii în România. Conferinta la Constanta.

Afis-CG_mai-v2Romania ultimilor 26 de ani se confunda cu o “mlastina a deznadejdii” in care politicianismul a rapit romanilor orice speranta catre un trai demn. Dr. Calin Georgescu, romanul cu cea mai inalta functie externa, propune solutii sustenabile pentru Romania, care, puse in aplicare, redau tarii noastre autonomia, suveranitatea si identitatea. Alaturi de Zoe Radulescu, fost detinut politic si de Florin Dobrescu, secretarul Fundatiei Ion Gavrila Ogoranu, expertul Roman in dezvoltare durabila va invita sa raspundeti intrebarii “Romania, incotro”?

SARBATORI FERICITE, FRATI CRESTINI!

Era în anul 1952, în ziua de Paşti şi, de pe unde eram în păduri, ne-am hotărât “să mergem şi noi la biserică”. Ne-am apropiat prin păduri până în coasta de la răsărit de Mănăstirea Sâmbăta, într-un loc de unde puteam vedea slujba ce se ţinea în pădurea rară din apropierea clopotniţei.
Era o zi frumoasă de primăvară, când codrul îşi împlinea frunza şi pomii din poiana mănăstirii se aplecau de floare. Se vedea lume în faţa altarului improvizat. Din când în când veneau, aduse de vânt, când mai tare, când mai încet, frânturi din troparul învierii “Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Ne gândeam la cei căzuţi dintre noi până atunci: Marcel Cornea, Silviu Socol, Porâmbu, căpitan Monea, Mogoş, Mazilu, Partenie Cozma şi ceilalţi despre a căror soartă nu ştiam nimic. Eram încă sub povara amintirii ultimului căzut, Baciu, fratele lui Ghiţă.
Am rămas tăcuţi cât a ţinut slujba. Nu ştiu care a avut parerea, parcă Brâncoveanu, pe care a spus-o cu glas tare: “Dacă vreunul dintre noi va supravieţui, să ne legăm ca acela sa ne adune oasele de pe unde vor fi fost aruncate şi să le îngroape aici lângă această mănăstire.”

Ion Gavrilă Ogoranu – Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. 2

ANUL JUBILIAR ION GAVRILA OGORANU. „Ati luptat pentru democratie?”

Printre articolele de ziar aparute dupa înfiintarea Fundatiei “Luptatorii din Rezistenta Anticomunista” se afla unul sub semnatura lui Mircea Iorgulescu. Dupa ce repeta insinuarile cuprinse în alte articole anterioare, termina cu o întrebare retorica ce se vrea încuietoare: “Oare pentru democratie au luptat cei din Rezistenta Armata anticomunista?”

Ma uitam cu tristete la aceasta stupida întrebare, amintindu-mi vremurile de atunci: tara era ocupata de trupele sovietice, armata condusa de generali ca Emil Bodnaras si Walter Roman cânta pe strazi: ”O Moscova, patria mea” si “Dimineata lumineaza zidul marelui Kremlin”. Economia era sovromizata, cultura la fel, aveam si sovrom-patriarhie, lasitatea si vânzarea se întindea în toate partile. Toate leprele, lichelele, lasii si vânzatorii se-ntreceau în a proslavi orânduirea comunista si pe generalissimul Stalin, manualele scolare, inclusiv cele de literatura se traduceau din ruseste, istoria patriei o scria Roller, conducatorii tarii se numeau Ana Pauker, Teoharie Georgescu, Vasile Luca, securitatea condusa de nume precum cele de mai sus ucidea oameni în mijlocul drumului, arestarile si deportarile se faceau dupa bunul plac, nu mai erai sigur ca vei veni de la munca sau ca te vei duce a doua zi la munca, te temeai de cei din casa ta sa nu te vânda, nu mai eram siguri ca vom mai avea o tara. În acele vremuri îsi închipuie autorul, noi cei care renuntaseram la toate, inclusiv la vietile noastre, noi, în pauzele dintre ciocniri, eram preocupati de cum va fi România dupa comunism? Numai un prost îsi putea închipui ca ne gândeam cum vom face privatizare: dupa metoda MEBO sau vânzând fabricile tuturor aventurierilor din lumea larga pe degeaba, ca se va admite sau nu în parlament o motiune de cenzura. Si totusi noi luptam pentru democratie, domnule democrat de carton dresat sa scrii ceea ce scrii, toate grupurile de rezistenta armata sau neînarmata, toate pâna la cel din urma au fost monarhiste. De altfel ca tot poporul român de atunci.

Noi nu mai speram sa apucam clipa victoriei, dar nici prin cel mai laturalnic gând nu puteam concepe ca atunci când România se va scutura de comunism nu se va aseza pe starea de fapt din decembrie 1947, când în vigoare era constitutia din 1923. Si aceasta constitutie era mai democratica decât surogatul facut în pripa de fostii comunisti si de fiii lor pentru uzul personal.

Ion Gavrilă Ogoranu

PARASTASUL EROULUI ION GAVRILA OGORANU LA 10 ANI DE LA TRECEREA LA DOMNUL. Galtiu – 24 aprilie 2016.


Preşedintele Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu , dl Coriolan Baciu, a transmis un anunţ cu privire la prima comemorare a eroului anticomunist Ion Gavrilă Ogoranu, în preajma împlinirii unui deceniu de la plecarea sa la Cer. În cursul acestui an, vor avea loc mai multe manifestări cu caracter religios, cultural-istoric, memorial dedicate împlinirii a 10 ani de la trecerea sa în eternitate.

ANUNŢ

Duminică, 24 aprilie 2016, se va celebra parastasul la 10 ani de la trecerea la Domnul a eroului luptei de rezistență anticomunistă, pentru libertatea și demnitatea neamului românesc, Ion Gavrilă Ogoranu. Slujba de pomenire va fi oficiată în Biserica Greco-Catolică din Galtiu, comuna Sântimbru, județul Alba, începând cu ora 12.00.

Coriolan Baciu

Preşedinte al Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu

ANUL JUBILIAR OGORANU. “N-am biruit nici noi, dar speranta ca, în viitor, vom fi întelesi, ne da încredintarea ca, totusi, cândva, vom birui noi, românii…”

tineretul.deplange.moartea.eroului - Copy“Acuzaţia care se aduce de cele mai multe ori Rezistenţei, e că n-a biruit. Ori, luăm istoria noastră şi constatăm următorul lucru: că istoria noastră e mai mult, e în proporţie covârşitoare, alcătuită din înfrângeri. Dar aceste înfrângeri sunt cele care ne menţin în Istorie şi ne menţin drepturile de a călca pe pământul pe care suntem, în zilele noastre. Continue reading ANUL JUBILIAR OGORANU. “N-am biruit nici noi, dar speranta ca, în viitor, vom fi întelesi, ne da încredintarea ca, totusi, cândva, vom birui noi, românii…”

ANUL JUBILIAR OGORANU. “Noi am luptat pentru niste idealuri vesnice…”


“… Să lăsăm idealurile pentru care am luptat şi pentru care majoritatea dintre noi au murit, să le lăsăm pe mâna unor tineri, aşa cum sunteţi voi, cei ce mă priviţi acum, şi ceilalţi… 
Nu sunt idealuri deosebite, sunt idealurile noastre naţionale deci, numai uitate în vremea de faţă, dar care, noi, la vremea respectivă le-am avut, le-am simţit, le-am judecat şi am acţionat după poruncile lor. Continue reading ANUL JUBILIAR OGORANU. “Noi am luptat pentru niste idealuri vesnice…”

ANUL JUBILIAR OGORANU. „Am adus din toate colturile lumii tot ce e rau si nu e nevoie ca, în tara asta, cineva sa se ridice si sa înceapa o îndreptare?!”

IMG_20150307_0014 - Copy“Trebuie ştiut că noi nu ne-am făcut datoria numai prin amintirea lor ci numai dacă gândurile, visurile, ce au dorit ei şi pentru ce au luptat ei, măcar în cât de mică parte să le vedem împlinite.” Continue reading ANUL JUBILIAR OGORANU. „Am adus din toate colturile lumii tot ce e rau si nu e nevoie ca, în tara asta, cineva sa se ridice si sa înceapa o îndreptare?!”

"Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc…"

Facebook