Coriolan Baciu, preşedintele Fundaţiei Ogoranu, prezent la Bruxelles, la prezentarea Memorialului victimelor Comunismului

Expoziţia „Memoria ca formă de justiţie – Memorialul de la Sighet“, organizată de europarlamentarul Monica Macovei în parteneriat cu fundaţia Academia Civică, a fost inaugurată, marti, la Parlamentul European, în prezenţa câtorva foşti deţinuţi politici şi a urmaşilor acestora, dar şi a unei numeroase audienţe internaţionale.

Printre invitaţi s-au numărat Ana Blandiana şi Romulus Rusan, cei care au pus bazele Memorialului de la Sighet, istoricul Stephan Curtois, rectorul şcolii de vară de la Sighet, comisarul român pentru agricultură, Dacian Cioloş, şi numeroşi europarlamentari şi diplomaţi români şi străini.
Expoziţia, compusă din mai multe panouri şi două filme documentare, dar şi din prezentarea portretelor a zecilor de mii de deţinuţi şi deportaţi, este o invitaţie la cunoaşterea Memorialului de la Sighet dar şi a suferinţelor provocate de cei 45 de ani de comunism.
Monica Macovei a spus că, prin inaugurarea aceastei expoziţii, ar dori „să ne amintim de deportaţii români, de morţii români şi de lupta lor împotriva comunismului” fiindcă „nu putem avea un viitor curat, fără a ne cunoaşte trecutul”. Europarlamentarul PDL a mai precizat şi faptul că „Memorialul de la Sighet este un reprer şi singurul institut de acest fel care face cercetare în domeniul comunismului”, iar expoziţia a fost intitulată „memoria ca formă de justiţie” pentru că încearcă să fie „o formă de justiţie simbolică. Din păcate, nu am avut o justiţie reală, să-i cinstim şi să-i onorăm pe cei care s-au sacrificat în numele justiţiei”.
La rândul său, Ana Blandiana, vizibil emoţionată, şi-a amintit de începutul anilor 1990 când a prezentat Consiliului Europei ideea de înfiinţare a Memorialului de la Sighet. „Argumentul principal a fost acela că nu putem să visăm o Europă unită decât dacă ne unim nu numai politicile, ci şi obsesiile fiindcă după 45 de ani de război trăiţi diferit, obsesiile noastre erau diferite, iar cea a Europei de Est era aceea a suferinţei pe care o îndurase“, a spus Ana Blandiana.
Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, sub patronajul căruia a fost organizată expoziţia, a spus că „cei care au dus lupta anticomunistă au făcut istorie şi memoria lor nu va fi uitată. Ei ne-au dat deminitatea înapoi”. Jerzy Buzek, fost membru al mişcării Solidaritatea din Polonia, a vrut, prin discursul său, să aducă „un omagiu oamenilor curajoşi din România care au luptat împotriva comunismului şi au adus speranţă pentru ceilalţi”.
Stephan Courtois, editorul Cărţii Negre a Comunismului şi rectorul Universităţii de Vară de la Sighet, a menţionat şi el că realizarea expoziţiei este „un eveniment istoric pentru Memorialul de la Sighet, pentru România şi pentru decomunizare” fiindcă „fără decomunizare nu este posibilă democratizarea”.
Prezent la vernisajul expoziţiei, europarlamentarul Cristian Preda a declarat pentru romanialibera.ro că “la majorat, Memorialul de la Sighet ajunge la Parlamentul European şi a fost foarte bine primit cu mesajul lui Jerzy Buzek care a comparat lupta anticomunistă din România cu activitatea lui din Solitaritatea pentru a spune că adevaraţii eliberatori ai Europei de Est sunt cei care au suferit în închisori. Această parte a trecutului care e recuperată în incinta Parlamentului European, nu trebuie asumată numai ca parte a istoriei României ci ca parte a istoriei Europei“.
De aceeaşi părere este şi cercetătoarea germană de origine română, Anneli Ute Gabanyi, care a spus, pentru romanialibera.ro, că “această expoziţie este un semnal important şi pentru România, unde a existat un strigăt de deznădejde cum că nu ar exista un memorial. Am protestat public faţă de acest fapt: există un memorial nemaipomenit, ieşit din sânul societăţii civile şi chiar dacă există într-un loc îndepărtat de Bucureşti, este un loc care e vizitat de foarte mulţi români şi străini. Ce se întâmplă aici, este o manifestare de solidaritate cu acest muzeu”.
Coriolan Baciu, de la Fundatia “Ion Gavrilă Ogoranu”, a scris un mesaj cu prilejul vernisajului potrivit căruia simte “o mare linişte sufletească de a vedea în Parlamentul European recunoscută suferinţa victimelor comunismului şi apreciat eroismul celor care au luptat pentru libertatea şi demnitatea neamului românesc”.
Înfiinţat în urmă cu 18 ani, în 1993, Memorialul de la Sighet a fost luat sub egida Consiliului Europei şi este este primul de acest tip din spaţiul ţărilor foste comuniste. În 1998, Consiliul Europei a pus Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Normandia.

Articol apărut în România liberă, 19 oct. 2011, de CRISTINA DOBREANU

Lasă un răspuns