Expoziţia dedicată memoriei lui Ion Gavrilă Ogoranu a debutat joi printr-un vernisaj care a reunit pe estrada scuarului Colţea din Piaţa Universităţii personalităţi de marcă din diverse domenii ale culturii româneşti, alături de numeroşi bucureşteni care au dorit să-şi amintească astfel de cel care a condus rezistenţa armată anticomunstă din Munţii Făgăraşului.
La 10 ani de la moartea sa, omul căutat cu înverşunare de Securitate timp de 28 de ani, şi al cărui dosar de urmărire conţine peste 50.000 de pagini, a coborât practic în centrul Capitalei României, în calea trecătorilor care, din graba grijilor zilnice, se opresc câteva momente pentru a-şi aminti sau chiar pentru afla pentru întâia dată de Ion Gavrilă Ogoranu.
Zece roll-up-uri redând, în condiţii grafice excepţionale, aspecte din biografia şi lupta acestui om şi a camarazilor săi căzuţi în luptă sau risipiţi prin închisorile comuniste, inclusiv documente inedite din arhivele fostei Securităţi, vor sta zilinic, până pe 18 mai inclusiv, în scuarul Colţea din Piaţa Universităţii.
Este greu de spus care dintre cei şase vorbitori au rostit cuvinte mai impresionante despre Ion Gavrilă Ogoranu. Mai ales că unii dintre ei l-au cunoscut personal, având o relaţie deosebită cu eroul.
Spre exemplu – Lucia Hossu Longin, singura realizatoare TV care în anii întunecaţi de spectrul neocomunismului iliescian, de după 1990, îndrăznea să spargă zidul de tăcere instituit în jurul rezistenţei anticomuniste şi ororilor petrecute dincolo de sârmele ghimpate… Ştim cât de mult ţinea la dumneaei Ion Gavrilă Ogoranu, şi cum a alergat acesta, într-un suflet, la spital, imediat după ce realizatoarea TV suferise un accident. Dar puţini au reuşit să evoce cu atîta realism căldura sufletească, bunătatea, capacitatea de dragoste şi tăria de caracter a acestui om, precum a făcut-o, cu sensibilitate, Lucia Hossu Longin.
Sau Zoe Rădulescu, fiica eroului rezistenţei anticomuniste dobrogene – Gogu Puiu – născută în închisoare şi purtând cu ea povestea de roman a acestei familii sfâşiate de terifianta represiune comunistă… Cea căreia Ion Gavrilă Ogoranu i-a şi predat, înainte de moarte, conducerea Fundaţiei Luptătorilor în Rezistenţa Armată Anticomunistă. Cu aceeaşi sensibilitate, dublată de voinţa de a-i continua idealurile, Zoe Rădulescu a rememorat nenumăratele momente de excepţie trăite alături de Ion Gavrilă, în dificilul context al afirmării memoriei Rezistenţei anticomuniste după 1990.
În fine, câtă emoţie a răzbătut din cuvântul lui Marius Oprea, istoricul care s-a bătut cu sistemul criptocomunist de după 1990, scoţând la suprafaţă adevărul despre Rezistenţă şi crimele comunismului, dar şi demascând reţelele mafiei politice constituite pe structurile fostei Securităţi… Evocarea momentului în care, cu un an înainte de moarte, Ogoranu nu a putut obţine un credit de nevoi personale din cauza existenţei în cazierul său, ca active, a condamnărilor emise de justiţia comunistă, inclusiv condamnarea la moarte, a răscolit sufletele celor prezenţi.
A venit rândul profesorului universitar Ion Coja, care a făcut cunoscute câteva aspecte puţin cunoscute din istoria rezistenţei anticomuniste şi a paraşutărilor efectuate de aviaţia SUA în România comunistă. Domnia sa a arătat că nu este posibil să fie scoase din conştiinţa unui popor figuri precum aceea a lui Ion Gavrilă Ogoranu, oricât de mult ar încerca unii astăzi să o facă.
Îndrăgitul actor Dan Puric a reuşit şi de această dată să stârnească în sufletele celor prezenţi admiraţia şi conştiinţa că un popor care a dat figuri precum Ion Gavrilă Ogoranu şi ceilalţi reprezentanţi ai rezistenţei anticomuniste, nu poate pieri, oricât de grea ar fi piatra aşezată pe mormântul memoriei sale. Privind la bucureştenii ce treceau, grăbiţi şi indiferenţi, pe trotuarele din jurul scuarului, ignorând publicul adunat în jurul expoziţiei, Dan Puric a reamintit că în momente dramatice ale Istoriei, neamul se refugiază într-o mână de oameni. Atunci, după ocuparea ţării de către soviete, oameni precum Ogoranu au reprezentat neamul, aşa cum astăzi, un proces de regenerare naţională nu poate începe decât de la segmentul restrâns al celor care conştientizează importanţa perpetuării memoriei acestor eroi.
Moderatorul a invitat-o pe estradă pe jurnalista Oana Stănciulescu, exprimându-şi recunoştinţa pentru singura jurnalistă care în ultimul deceniu a vorbit, constant, la televiziune, despre Ion Gavrilă Ogoranu. Jurnalista a fost aplaudată de public atunci când a evocat figura marelui luptător şi a subliniat cât de importantă este cunoaşterea istoriei recente, pentru a împiedica repetarea greşelilor trecutului.
Moderatorul Florin Dobrescu, secretar al Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, organizatoare alături de Asociaţia Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei, a acestei manifestări culturale, a arătat că un popor căruia i-a fost falsificată istoria este un popor deja cucerit. El a denunţat declaraţiile consilierului prezidenţial Andrei Muraru, care a anunţat public faptul că, în viitorul Muzeu al Comunismului, nu vor fi prezentate figuri ale rezistenţei anticomuniste care au avut legătură cu Mişcarea Legionară. În condiţiile în care istoricii Academiei Române au arătat că 75% din rezistenţa armată anticomunistă a fost reprezentată de legionari, aceeaşi pondere revenind şi în rândul celor paraşutaţi de aviaţia SUA, această amputare a istoriei recente este de neconceput. Florin Dobrescu a declarat că, în aceste condiţii, realizarea unui Muzeu al Rezistenţei anticomuniste sub egida societăţii civile devine o prioritate pentru Fundaţia Ogoranu.