COMEMORAREA DE LA FORTUL 13 JILAVA, la ediția a 10-a. Pelerinajul dedicat luptătorilor parașutați de aviația americană s-a bucurat de o participare numeroasă a tinerilor.

Un număr mare de tineri, inclusiv elevi de liceu din Ploiești și București, a participat la a 10-a ediție a pelerinajului memorial organizat de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu în fiecare sfârșit de octombrie. Dedicat luptătorilor anticomuniști parașutați de aviația militară americană și executați de comuniști la 31 octombrie 1953, acest pelerinaj a devenit o tradiție și o constantă în calendarul activităților memoriale la nivelș național.

O sâmbătă însorită, 26 octombrie 2019. Numeroși bucureșteni dar și un grup de elevi de liceu veniți de la Ploiești, au străbătut culoarele și celulele umede și reci ale temutei temnițe subterane în care și-a găsit sfârșitul o bună parte a elitei neamului românesc, între 1945 și 1964. Printre ei, doi supraviețuitori ai detenției politice la Jilava – Cornelia Maria Manolescu și Gheorghe Nichifor – dar și îndrăgitul actor Dan Puric, apropiat al cauzei foștilor deținuți politici și susținător constant al acestora.

Ca de fiecare dată, ghidajul prin subteranele Fortului 13 a fost realizat de Florin Dobrescu, secretarul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu. În celule, participanții au putut asculta cumplitele amintiri ale celor doi foști deținuți politici. În celula din cadrul Reduitului, unde la 28 octombrie 1949, avea să fie încarcerat Gheorghe Nichifor, organizator al grupării de rezistență anticomunistă Garda Națională, alcătuită din elevi de liceu, a fost expus, pentru vizitatorii ce vor mai trece pe acolo, un panou cu prezentarea acestei organizații și cu fotografiile realizate la Securitate ale tuturor componenților lotului.

După vizitarea Fortului 13, participanții s-au deplasat în spatele ansamblului, pe înălțimea ce străjuiește zidul pentru execuția celor condamnați la moarte, din Valea Piersicilor, unde printre salcâmii îngălbeniți a fost amplasată o cruce de beton. Aici, un sobor de preoți delegat de Arhiepiscopia Bucureștilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit slujba înmormântării pentru luptătorii executați acum 66 de ani. Așa cum a declarat Florin Dobrescu, Fundația Ogoranu a inițiat pe lângă IICCMER încă din 2014 demersuri pentru a primi sprijin în căutarea și deshumarea celor 13 eroi executați, deocamdată fără rezultat. De aceea, precum și pentru că cel puțin în cazul unora dintre ei, slujba de îngropăciune nu se săvârșise de către familii, ci doar parastase, la propunerea camaradei Elena Sechila s-a decis ca în acest an să se săvârșească slujba înmormântării, de care ei nu au avut parte atunci.

Au urmat scurte alocuțiuni. A vorbit Zoe Rădulescu, fiica luptătorului anticomunist Gogu Puiu, căzut în luptă cu Securitatea în 1949, ea însăși născută în detenție, care s-a adresat tinerilor prezenți evocând exemplul parașutiștilor, care – spre deosebire de cei care astăzi pleacă din țară – s-au întors în România, renunțând la traiul tihnit din Occident, pentru a muri aici. Doamna Rădulescu a cerut copiilor să nu părăsească țara, mai ales că astăzi posibilitățile sunt cu totul altele decât în acea perioadă de tristă amintire.

A urmat maestrul Dan Puric, al cărui cuvânt a adus din nou în suflete emoție, domnia sa deplângând indiferența autorităților care au fost absente la comemorarea acestor eroi, dar a arătat că Biserica este singura instituție care le este și le-a fost întotdeauna alături.

Florin Dobrescu a reamintit câteva repere istorice legate de acest episod eroic din rezistența anticomunistă, mulțumind tuturor participanților și susținătorilor Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, care fac posibilă desfășurarea cu regularitate a acestor manifestrări memoriale dedicate neuitării eroilor ultimului război purtat pe teritoriul țării noastre până târziu, la începutul anilor 1960: Rezistența anticomunistă.

Biroul de Presă al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu


Simpozion memorial la Brașov. Nevoia de eroi autentici.

Într-o vreme în care Istoria este arestată și eroii sunt condamnați din nou post-mortem, fabricându-se în loc „eroi” din colaboraționiști și călăi, se impune ca o datorie și o necesitate APELUL LA MEMORIE. NEVOIA DE EROI, eroi AUTENTICI, nu făcuți de agenții de publicitate din rațiuni politice, este inexorabilă într-o țară în care memoricidul lasă în urmă un vid lesne de umplut cu impostori.

“Cine controleaza trecutul controleaza viitorul, cine controleaza prezentul controleaza trecutul” spunea George Orwell. E o miză ce justifică războiul total împotriva Memoriei.

Ca în fiecare an, și în această toamnă vă propunem o reîntâlnire sub semnul efigiilor unor eroi precum NICOLAE PURCĂREA, TEOFIL MIJA, TRAIAN TRIFAN, PETRE BAICU, ION SAMOILĂ, ERICH TARTLER și alte figuri marcante ale luptei anticomuniste brașovene.

Vom avea alături pe actorul DAN PURIC, OCTAV BJOZA – președintele AFDPR, istoricul MARIUS OPREA și CORIOLAN BACIU, președintele Fundației Ogoranu.

O manifestare organizată la inișiativa Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, împreună cu Frăția Ortodoxă Sf Gheorghe, Asociația Aproapele Meu, Centrul Cultural La Noi Acasă, Asociația Tinerii din Ziua de Azi și alții.
Vă așteptăm cu drag!

Intrarea liberă.


Fortul 13 Jilava. Pelerinaj în memoria luptătorilor anticomuniști parasutați de aviația militară americană

Au fost 13… Au luptat pentru eliberarea României de comunism. Au venit parasutați de aviația militară americană. Au fost executați la 31 octombrie 1953, la Fortul 13 Jilava.

#13PENTRUROMÂNIA!

Sâmbãtã 26.10.2019, ora 12,oo, la FORTUL 13 JILAVA (Penitenciarul Jilava, str. Sabarului nr. 1, com. Jilava, jud. Ilfov)

IN MEMORIAM
Luptãtorii anticomunisti parasutați de aviația militară a SUA.

Program:
• ora 12-14: vizitarea Fortului 13 Jilava, cu participarea unor foști deținuți politici
• ora 14-15: ceremonia comemorãrii celor 13 luptãtori.

Pentru cei care vin cu autocarul: plecarea la ora 11 de la Piața Unirii (poalele Dealului Patriarhiei – Crucea lui Brâncoveanu). Preț autocar: 18 lei.
Pentru cei care vin cu mijloace proprii de transport: întâlnirea la ora 11,45 la poarta Penitenciarului Jilava.
ATENȚIE: Accesul se face pe baza CĂRȚII DE IDENTITATE sau PAȘAPORTULUI.
ÎNSCRIERILE pentru participare se vor face PÂNĂ LA DATA DE JOI 24.10.2019.
Detalii participare, transport, protocol – Tel. 0722749249,
E-mail: ogoranu@gmail.com, persoană de contact: Florin Dobrescu
www.ogoranu.com


La moartea ELENEI ARNĂUȚOIU. Comunicatul Fundației Ogoranu

Am primit cu adâncă întristare vestea plecării dintre noi a venerabilei doamne Elena Arnăuțoiu, sora fraților Toma și Petre Arnăuțoiu, liderii uneia dintre cele mai consistente și longevive grupări de rezistență armată anticomunistă, desfășurată până în 1962 pe versantul sudic al Munților Făgărașului.

Ea însăși un simbol al Rezistenței, doamna Elena Arnăuțoiu și-a identificat destinul cu cel am fraților săi și al întregii grupări de rezistență din regiunea Muscelului, devenită în acei ani de după instararea comunismului în România un adevărat teatru de război. Continue Reading


In memoriam CONSTANTIN IULIAN. 7 ani de la trecerea în veșnicie. Manifestare memorială în București.

Marți 11.06.2019, ora 17,30,

la Centrul Cultural al Sectorului 2 <<Mihai Eminescu>>

din str. Jean Louis Calderon nr. 39.

Cu ocazia împlinirii a 7 ani de la trecerea în veșnicie a mărturisitorului și luptătorului anticomunist CONSTANTIN IULIAN, vă invităm la o manifestare memorială dedicată vieții, luptei și mărturisirii acestui sfânt al temnițelor comuniste.

Participă: Zoe Rădulescu, Dan Puric și Octav Bjoza.

Veți putea viziona, pentru prima oară după 60 de ani, imagini din timpul inaugurării expoziției pilot a Muzeului Rezistenței, din 1993, numită „Cartea prigonită”.

Vor fi prezentate două din lucrările lui Constantin Iulian: „Din lagărul România evadează morții” și „Muzeul Rezistenței”.

Născut în 1929 la Vaslui, Constantin Iulian a intrat în organizația clandestină de rezistență anticomunistă a Frățiilor de Cruce și a fost arestat în 1948, executând o primă perioadă de detenție până în 1954. În 1955-58 a activat într-un comandament clandestin, sub comanda lui Puiu Athanasiu, alături de Radu Gyr, Grigore Zamfiroiu, Gheorghe Clonaru și alții. Între 1958 și 1964 a urmat o altă detenție cumplită. A trecut prin temnițele Suceava, Jilava, Pitești, Canal, Aiud, fiind un exemplu de inflexibilitate în timpul reeducărilor de la Pitești și Aiud. Inginer hidrotehnist, a adus contribuții științifice colosale la strategia de combatere a eroziunii țărmurilor mării Negre, dar abia după 1989 i s-a acordat mult doritul doctorat. Activitatea sa în cadrul AFDPR, Partidul Pentru Patrie, Federația Foștilor Deținuți Politici și Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, pe tărâmul realizării memorialului de la Fortul 13 Jilava ori pe șantiere ale monumentelor Rezistenței, blândețea și eleganța sa sufletească, l-a făcut respectat și iubit de toți cei care l-au cunoscut.


Declarația criminalului Eugen Alimănescu, prin care recunoaște asasinarea, la ordinul Securității, a unor luptători anticomuniști din Apuseni, Banat și Dobrogea.

Sursa: Material elaborat de Centrul de Consultanţă Istorică, via Luana Constantin

În 1949, mai mulți foști deținuți politici care au făcut parte din diferitele grupări de rezistență anticomunistă au fost executați extrajudiciar de o echipă condusă de Eugen Alimănescu, fost șef al Brigăzii Fulger în 1945, și ofițer de miliție după 1949. Niciunul dintre ei nu fusese condamnat la moarte, însă pedeapsa primită reprezenta un indiciu pentru soarta ce le fusese pregătită.
În timpul unor ședințe secrete ce au avut loc la nivelul conducerii MAI, s-a hotărât ca toți cei cu pedepse de minim 15 să fie executați la o dată ulterioară, după ce li se va pierde urma prin penitenciarele comuniste. Unul dintre motivele avansate de decidenții comuniști pentru această soluție era și teama de ce ar putea spune „imperialiștii”: nu doreau să le dea acestora motive să spună că liderii comuniști români transformaseră România într-un abator.
Descris de unii drept o figură legendară a Poliției (fiind comparat inclusiv cu justițiarul american Eliot Ness), Alimănescu a fost de fapt un ucigaș cu sânge rece. Alegerea lui era justificată de faptul că mai îndeplinise sarcini similare în 1945, fiind un individ obișnuit cu astfel de practici, însă până atunci victimele lui fuseseră deținuți de drept comun și hoți prinși de echipa sa. Aceștia erau executați pe loc sub pretextul încercării de a fugi de sub escortă.
Începând de mâine, timp de trei zile, vă vom prezenta transcrierea completă a uneia dintre declarațiile lui Eugen Alimănescu în care acesta descrie în detaliu cum s-au petrecut multe zeci de execuții, din ordinul cui a acționat și cine au fost victimele sale.
Declarația a fost identificată în Arhivele fostei Securități.

„Declarație

[…]  În anul 1949 prin luna iulie am fost chemat de Tv Gral Cristescu Pavel care atunci era director general al Miliției care mi-a spus să merg imediat la Tv Marin Jianu [minstru adjunct al MAI] de la care am de primit o misiune importantă. Am mers imediat la Tv. Jianu care mi-a spus următoarele:

“Alimănescule, partidul î-ți încredințează o misiune foarte importantă. Dacă partidul nu a ales pe altul înseamnă că pune bază pe devotamentul și curajul tău. Uite despre ce este vorba: avem o serie de bandiți foarte periculoși care de justiție nu au putut fi condamnați la moarte, iar ei și acum fiind arestați tot nu se potolesc și la închisoare duc acțiuni periculoase împotriva partidului. De aceia sa luat hotărârea ca o parte din aceștia care meritau să fie condamnați la moarte și justiția nu a făcut-o să-i iesecutăm noi. Să nu o socoteșți ca pe o povară această acțiune ci ca pe o sarcină dată de partid și de conducerea ministerului de interne pe care trebuie să o îndeplineșți.

Î-ți alegi din oamenii pe care-i cunoști din miliție, un număr care crezi că-ți va fi de folos și cu ei faci acțiunea. Toți trebuie să fie membrii de partid. Nu-ți indic eu pe cine să ei ci î-i alegi tu și tu răspunzi de ei. Lor l-e spui tot cea ce țiam spus eu ție. Primii care trebuie executați sunt niște membrii din banda lui Uță și se găsesc la Timișoara. Pleci chiar astăzi cu o mașină să faci recunoaștere în jurul timișoarei să vezi unde este locul cel mai bun pentru a face execuția și după asta vii din nou la mine. T-e duci la Cristescu care știe unde pleci spre a-ți face formele de plecare”
După ce am plecat am găsit că cel mai bun loc unde puteau fi executați erea o pădure lângă Lugoj. Când am venit înapoi la București Tv Cristescu mi-a spus să plec imediat la Timișoara căci Tv Jianu m-ă așteaptă la securitatea din Timișoara la Tv Col Ambruș. Însoțit de locot de miliție Săgeată Mircea, lt Vișan Radu și lt major Ghiță Alexandru am plecat la Timișoara, însă la securitate nu am găsit pe nimeni. Atât Tv Jianu cât și Tv Col Ambruș și Tv lt Col Mois erau plecați la Arad. După amiază a venit Tv Col Ambruș care mi-a spus că vom sta de vorbă cu D-sa căci a primit dispoziții de la Tv Jianu care m-a așteptat o zi apoi a plecat la Oradea Mare.

Tv Ambruș mi-a spus că la penitenciarul din Timișoara se găsesc 8 sau 9 membrii din banda lui Uţă şi Vernichescu pe care urmează să-i executăm. Trebuie să găsim un loc foarte bun pentru așea ceva și de aceia să mergem la Lugoj si să luăm legătura cu Tv maior Kling șeful securității Lugoj și împreună cu el să facem recunoașterea locului precum și execuțiile, iar după aceasta să venim din nou la el. După ce am mers cu Tv Kling în recunoaștere împreună cu un delegat al securității am trimes pe lt maj Ghiță care a scos din penitenciar pe cei care urma să-i împușcăm.

Sistemul mi-l spusese Tv Jianu și Ambruș adică să-i scoatem din mașină să-i împușcăm după aceia să săpăm gropile în care să-i băgăm și să avem grije după ce acoperim groapa să presărăm frunze uscate deasupra. L-a execuție au luat parte Tv maior Kling, un Tv Căpitan de la securitatea Timișoara și șoferul după un Gaz sovietic dela securitatea Lugoj. Până la ziuă au și fost îngropați.

Dosarele lor de penitenciar au fost luate dela penitenciarul Timișoara de lt maj Ghiță care a doua zi mi le-a dat mie. Când am citit dosarele am văzut că toți făceau parte din banda lui Uță și aveau condamnări între 20-25 de ani. Rețin un nume al inginerului Vernichescu ceilalți nu-i mai țin minte. Dosarele lor au stat în seiful din biroul meu până la arestare, când au fost luate de Tv Jianu.

Când am plecat din Timișoara Tv maior Kling și-a luat angajamentul să verifice din când în când pentru ca gropile să nu fie descoperite de cineva sau să se strice camuflajul.

În drum spre București am fost ajunși din urmă de mașina Tv Jianu care m-a întrebat cum a decurs. I-am raportat totul apoi mi-a spus să vorbesc la oameni despre această acțiune că este o sarcină de partid pe care trebuie să o ducem la bun sfârșit. Tot în anul 1949 când mă găseam în misiune la Pucioasa am primit ordin să plec la orașul Stalin unde să iau legătura cu fostul director al meu Otto care are o misiune din partea Tv ministru Jianu.
Când am ajuns acolo Otto mi-a spus că are ordin de la Tv Jianu să executăm pe un infractor numit Popescu, care cu câteva luni în urmă omorâse un militian. Această acțiune am făcut-o împreună cu actualul Lt Col de miliție Dăuș. Dupa ce l-am executat simulând că a vrut să fugă, am chemat procurorul care a autorizat înmormântarea. Acest Popescu erea un cunoscut hoț.

La începutul lunei August 1949, Tv Cristescu mi-a spus să-i prezint un tabel cu cei mai periculoși criminali romi, anchetati si judecați la Iași pentru zeci de crime cu jaf făcute în uniformă sovietică în Moldova spre a o da Tov Jianu care să aprobe să-i împușcăm, căci justiția le-a dat pentru fapte atât de grave pedepse prea mici. Am făcut un tabel cu toți criminalii foarte periculoși, au verificat-o și ei din nou, apoi am primit ordin să plec la Iași să-i ridic de acolo, să-i aduc în mai multe orașe și să-i execut în pădurile apropiate. Acești criminali erau în număr de 24, am executat la Piatra Neamț 6 împreună cu căpitanul Benedict Teodorescu, comandantul miliției Neamț, lt maj Ghiță Alex, lt maj Săgeata Mircea și lt Vișan Radu, toți din DGM.

La Roman am executat 10 împreună cu maiorul Solomon Costică și încă câțiva oameni dați de acesta. La Vaslui am executat 8 împreună cu comandantul miliției de acolo. Toți cei de mai sus ereau criminali vechi cu zeci de crime la activul lor.

Prin luna Septembrie am fost trimis de Tv Cristescu Pavel de am comandat plutonul de execuție care a împușcat pe unii din membrii bandei Puiu din Constanța condamnați la moarte.

În luna Martie 1950 în timp ce mă găseam în acțiune pentru prinderea bandei Fudulea la Tulcea, am primit ordin telefonic dela Tv. Cristescu să plec cu primul tren la București să mă prezint la Tovarășul ministru imediat ce sosesc.
Când am ajuns acesta mi-a spus că de data aceasta partidul văzând că mi-am îndeplinit misiunea m-a ales din nou să mai execut niște bandiți, însă acum sunt cam mulți sunt în număr de 60. Să merg să recunosc locurile unde am putea să-i executăm, iar după aceia să merg la el să-mi spună unde mergem.

După ce am făcut recunoașterea am mers din nou la el și mi-a spus:

“Uite, ai 16 la Timișoara, 16 la Cluj, 16 la Pitești și 10 la Jilava – Deci să mergi spre a lua legătura cu comandanții securitatilor regionale care știu despre ce este vorba”.

În primul rând am plecat la Timișoara unde am luat legătura cu Tv Moiș și Tv col Ambruș. Aceștia știau că m-ă duc pentru a executa niște bandiți dar nu știau care sunt aceia. În fața mea au chemat Direcția Generală a Securității de unde am primit și numele bandiților ce urma să-i împușc. După asta noi am plecat la Lugoj unde am așteptat să vină mașina Securității cu bandiții.

Execuția am făcut-o de două ori, câte 8 de fiecare dată în apropierea Lugojului. La execuție au luat parte maior Kling dela Securitatea Timișoara, un căpitan de la Direcția Securității Timișoara, șoferii dela Timișoara și lt major Ghiță, lt maj Săgeata Mircea, lt Vișan Radu.

Primii opt execuția a decurs foarte bine însă la a doua a mers greu căci pe cei 8 i-au adus cu cătușele nituite și nu am putut să l-e scoatem căci nu aveam scule. Muncind la ele am ajuns la ora 5-6 dimineața și cum începuse să se lumineze de ziuă și circulația pe șosea se indesea am luat hotărârea de a-i bagă în groapă așea, cu cătușe cu tot, garantându-ne Kling că va lua el măsuri ca cineva să supravegheze să nu dea cineva peste ei. Lucrul acesta a uitat să-l facă și niște țărani dăduseră peste groapă însă s-au luat măsuri ca nimeni să nu știe despre ce este vorba, iar cadavrele au fost mutate de acolo, după ce eu împreună cu oamenii mei am făcut să dispară și cătușele de la picioarele lor.

Dela Timișoara am plecat la Pitești unde am luat legătura cu Tv Col Nedelcu și cu Tv maior Marin, ajutorul său. Aceștia mi-au spus că ei au totul pregătit și au și făcut groapa. Am mers cu Tv maior Marin de am văzut-o erea în crangul de lângă Pitești dar pe un loc foarte circulat. Eu am spus că nu este bun și am mers împreună cu un locotenent locțiitorul politic și cu maiorul Marin să găsim un alt loc. Până la urmă l-am găsit pe culmea muntelui Bran. Unde am și săpat groapa, muncă la care a luat parte și maiorul Marin.

Noaptea am făcut execuția la care a luat parte și căpitanul Cârnu, care erea șeful Securității C. Lung, În afară de el știu că de la Securitate a mai fost Slt Badea, adus de la securitatea Târgoviște și un plutonier Zamfirescu. De ceilalți nu-mi amintesc cum i-i chema. Aici în Bran am executat 8. Restul de 7, căci unul nu a mai fost adus nu știu din ce motiv, au fost îngropați după execuție în pădurea de lângă Pitești, Crângu.

Aici execuția am făcut-o cu lt Badea dela securitatea Târgoviște, plt Zamfirescu dela securitatea Pitești, locțiitorul politic al regionalei Pitești, precum și cu lt maj Ghiță Alexandru, lt maj Săgeata Mircea și lt Vișan Radu.

De la Pitești am plecat la Cluj unde ne-a așteptat Tv Patriciu directorul securității Cluj și ajutorul său de comandant. După ce am recunoscut terenul am împușcat 8 în marginea orașului Bistrița, în pădure într-o groapă bine ascunsă. Ceilalți 8 nu i-am mai împușcat, ci i-am strangulat cu sfori în pădurea dintre Teaca și Reghin la circa 6 km de Teaca.
La execuție a luat parte o echipa formată din ofițeri de la securitatea Cluj aleși de Tv Patriciu numai membrii de partid în care avea încredere, împreună cu oamenii cu care venisem eu dela București, adică lt. major Ghiță, Săgeata Mircea și lt Vișan Radu.

Dela Cluj am venit la București unde Tv Jianu mi-a spus că să iau legătura cu Tv Căpitan Stanciu dela Securitate care are să-mi spună ce avem de făcut. Am căutat pe Tv Stanciu la Direcția Generală a Securității unde l-am găsit. Acesta mi-a spus că aduce el de la Jilava pe cei care vrem să-i împușcăm, eu să aștept la un loc fixat de noi doi, iar el vine cu mașina căreia-i luasem numărul s-o urmăresc pe șosea, ei simulează o pană apoi trec pe bandiți în mașina mea și mergem spre locul de execuție. Așea am și făcut. A adus odată 4 altă dată 3 apoi iar trei. La execuție a asistat și el.
Eu nu știu cine sunt cei executați. Jianu mi-a spus că sunt niște bandiți foarte periculoși și merită să moară. Nu am pus la îndoială toate aceste spuse mai ales că a luat parte o serie întreagă de detectivi de regiuni și ofițeri superiori de securitate, care dejea i-i aveau pregătiți.

Știu numai atât că la Cluj am auzit pe ofițerii de securitate și chiar pe Tv Col Patriciu cu care am mers în recunoașterea terenului că au făcut parte din banda lui Dabija și la execuție arătau la o femeie de care spuneau că la arestare ea a tras cu mitraliera. Spuneau că erea foarte periculoasă.

Altă dată transportam cu mașina pe trei bandiți aduși dela Jilava (…)

Mai mult de atâta în legătură cu ei nu mai știu.

Tot în 1950 am primit ordin de am împușcat împreună cu Dumitrescu Nicolae care era locot. major de miliție pe un criminal la Ploesti, care omorâse două femei pentru a le jefui.

Tot în 1950 am primit ordin și am trimis pe Dumitrescu Nicolae să execute pe un criminal numit Ene Dumitru care omorâse 12 femei.

În afară de aceste misiuni nu am mai primit nici-o altă misiune, nici de la Jianu și nici de la alt cineva.

Declar susțin și semnez”.

2 iulie 1954


Expoziții în licee.

Contactul cu istoria recentă, cu vestigiile unor vremuri vitrege, când România se afla sub zodia totalitarismului și a urii, poate fi


„Întâlniri cu Istoria”. Elevii se întâlnesc cu foști deținuți politici.

Din 2016 organizăm întâlniri între elevii de liceu și foștii deinuți politici. Dincolo de ineditul acestei experiențe, elevii se dovedesc întotdeauna deosebit de receptivi la mărturiile acestor martori vii ai istoriei recente, care au trăit pe pielea lor totalitarismul, nerespectarea libertăților și drepturilor fundamentale ale omului, teroarea și privațiunile cele mai dure.

Fiecare astfel de întâlnire reprezintă o lecție de viață, o invitație la introspecție, la meditație pe tema Libertății, cum să o prețuim și cum să o valorificăm. O lecție de educație civică din care cu toții avem, mereu, ceva de învățat.