Inițiatorii Fundației Ion Gavrilă Ogoranu sunt implicați în activitățile de recuperare și valorificare memorială a ansamblului istoric Fortul 13 Jilava încă de la începuturile acestui proces, regretații foști deținuți politici Constantin Iulian și Gheorghe Jijie – ambii exercitând totodată și conducerea Federației Române a Foștilor Deținuți Politici – remarcându-se prin inițierea unei active colaborări oficiale cu Direcția Generală a Penitenciarelor, prin regretata comisar-șef Dana Cenușă, Șefa a Biroului Relații Publice și Mass-Media, precum și cu Penitenciarul Jilava – prin comisar Cristian Micu, purtător de cuvânt – colaborări continuate după obținerea personalității juridice în 2011, de către Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, prin implicarea dlui Florin Dobrescu în proiectul „Proiectul Jilava Fortul 13, Memorialul Totalitarismului:Represiune şi Rezistenţă” inițiat de Fundația Română pentru Democrație sub auspiciile dlui Emil Constantinescu, președinte al României în 1996-2000.
În cadrul proiectului Prietenii Fortului 13 Jilava, pe lângă antrenarea unui număr cât mai mare de oameni de toate vârstele, dar mai ales tineri, elevi și studenți, în vizitarea organizată a acestui monument al suferinței și demnității românești, ne străduim să contribuim la asigurarea necesităților logistice cu care se confruntă monumentul istoric, așa cum sunt pompele de evacuare a apelor freatice, componente electrice sau vopsele ș.a..
Pentru implicare, contribuții și orice amănunte, contact: Florin Dobrescu, Tel. 0722749249, e-mail: ogoranu@gmail.com
TOTAL: 800 EUR, predati dlui Camil Abbeg cf Proces verbal de predare-primire.
NOTA: 2080 lei (încasaţi în RON au fost schimbaţi cu suma de 455 EUR, conform Buletin de schimb valutar Nr. 2015011455104501 din 14.01.2015 al Băncii Comeriale Române – Agenţia Unirea)
În cadrul ședinței Consiliului Director din 28.11.2014, Fundația Ion Gavrilă Ogoranu a decis să se implice în sprijinirea eforturilor Asociației pentru Custodierea Monumentului Legionarilor Moța și Marin “MAJADAHONDA”, organizație non-profit româno-spaniolă al cărui obiect de activitate constă în administrarea, protejarea și conservarea memorialului închinat sacrificiului celor doi români căzuți în luptă împotrivă comunismului pe pământ spaniol: Ionel Moța și Vasile Marin.
Considerăm că Asociația Majadahonda trebuie sprijinită de celelalte componente ale societății civile dar și de toți românii care cinstesc memoria rezistenței anticomuniste. Este vorba de costurile presupuse de restaurarea monumentului, dar și de realizarea unui zid împrejmuitor care să descurajeze atacurile anarho-comuniștilor, poate chiar în viitor de găsirea unei formule de pază permanentă a ansamblului.
În acest scop, am decis deschiderea unei colecte în rândul membrilor, voluntarilor și susținătorilor noștri, prin care toți să contribuie la susținerea Asociației Majadahonda.
Colecta a fost deschisă de dl Coriolan Baciu, președintele Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, care cu generozitatea-i cunoscută a donat sumă de 300 EUR.
Sperăm că gestul sau să fie urmat de fiecare din prietenii noștri, cu atât cât poate suporta buzunarul fiecăruia. În aceste campanii, fiecare bănuț contează, pentru că în cadrul efortului comun se realizează lucruri impresionante.
Facem un apel la toți cei ce doresc să contribuie, să o facă până la data de 10.01.2015, deoarece în data de 17.01.2015 va avea loc anuala comemorare de la Majadahonda și, cu acest prilej, sperăm că delegații noștri Sorin Olariu și Gabi Motoc să poată oferi colegilor din Spania o sumă semnificativă.
Contribuțiile pot fi vărsate fie direct la sediul Fundației, contra unei chitanțe, fie în contul în RON:
IBAN: RO48RNCB0090120742810001
BANCA: BCR – Sucursala Lipscani,
BENEFICIAR: Fundația Ion Gavrilă Ogoranu
CIF: 28081579
cu mențiunea “contribuție pentru monumentul de la Majadahonda”.
Pe site-ul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu va fi deschisă o rubrică în care, păstrând confidențialitatea totală, vom oferi informații despre stadiul colectei și respectiv documentele de predare a banilor către Asociația Majadahonda.
Va mulțumim tuturor și vă urăm Sărbători fericite!
Am considerat întotdeauna ca o îndatorire de onoare menținerea vie a memoriei celor ce au luptat și s-au sacrificat în lupta anticomunistă, pentru libertatea și demnitatea poporului român, aici și pretutindeni în lume. De asemenea, considerăm că suntem datori să ne implicăm în protejarea monumentelor și memorialelor ridicate în amintirea acestora.
De aceea, sub egida Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, numeroși urmași ai luptptorilor anticomuniști și tineri admiratori ai luptei lor se implică an de an, în preajma zilei de 13 ianuarie, participând la comemorarea care de aproape 8 decenii se ține în Spania, la Majadahonda, acolo unde exilul românesc postbelic a ridicat, cu autorizația statului spaniol, un impunător monument în memoria lui Ionel Moța și Vasile Marin, cei doi legionari români care, luptând ca voluntari în armata generalului Franco, împotriva hoardelor comuniste, au murit eroic în acel loc pentru apărarea Creștinismului și civilizației europene. După dispariția ultimilor reprezentanți ai exilului anticomunist, tradiția organizării comemorării anuale de la Majadahonda, alături de organizațiile naționaliste și anticomuniste spaniole, este menținută în viață prin inițiativa unor inimoși așa cum este camaradul Sorin Olariu.
De asemenea, am considerat de ani de zile, ca o îndatorire de o onoare, inițiativa unei colectei pentru asigurarea costului anual al impozitului terenului pe care se află acest monument, gestionat de organizația spaniolă Asociația pentru Custodierea Monumentului de la Majadahonda.
Pentru contribuții, participare pelerinaje și orice alte detalii: Sorin Olariu (Tel. 0742329958).
Muzeul Rezistenţei se doreşte a fi un concept cultural-ştiinţific de recuperare şi punere la dispoziţia publicului a memoriei luptei duse de poporul român împotriva dictaturii comuniste. Este vorba de un deziderat cultural, un ideal pentru a cărui concretizare vor fi necesare eforturi şi timp.
Demersul nostru porneşte de la o iniţiativă a fostului deţinut politic Constantin Iulian. În 1993, sub egida AFDPR, acesta a lansat acest concept, realizând într-o primă fază o inedită expoziţie – „Cartea prigonită” – în ruinele fostului sediu al Direcţiei a V-a a Securităţii din actuala Piaţă a Revoluţiei. Cu acel prilej, foştii luptători anticomunişti au dezgropat din locurile unde fuseseră ascunse de mai bine de 4 decenii, publicaţii interzise, ascunse de prigoana Securităţii. Prin acest demers, foştii deţinuţi politici au vrut să contracareze tezele lansate de exponenţii fostei Securităţi, care încercau să acrediteze ideea că nu a existat o rezistenţă anticomunistă reală sau că aceasta a fost cel mult un fenomen marginal. Organizarea acestui mini-muzeu în chiar fostul sediul al direcţiei de anchete a Securităţii a fost mai mult decât simbolică. Expoziţia a fost organizată după toate regulile conspirativităţii cu care foştii militanţi anticomunişti erau familiarizaţi, depozitele de carte fiind dezgropate la un ordin unic, aduse pentru câteva zile la muzeu, care era păzit în schimburi şi pe bază de dispozitive cu parole. Nu era o joacă, ci reflexul lungilor decenii de conspirativitate, al unor oameni care continuau să se simtă ameninţaţi de perpetuarea structurilor fostului aparat represiv în nou conducere a ţării. Manifestarea a fost mediatizată în presa vremii şi a atras un numeros public, care cu acest prilej a putut avea contact cu lumea rezistenţei anticomuniste.
Acea expoziţie se dorea a fi o acţune-pilot a cărei finalitate trebuia să fie cândva un mare muzeu al rezistenţei naţionale împotriva comunismului. În acest sens, foştii deţinuţi politici au făcut cereri pentru obţinerea acelui imobil ca sediu al viitorului muzeu, dar autorităţile locale nu au dat curs solicitării. Anii au trecut, iar frământările şi luptele pe care comunitatea foştilor luptători anticomunişti le-a cunoscut, au făcut ca proiectul Muzeului Rezistenţei să rămână doar un vis îngropat în uitare.
Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu doreşte să redea viaţă acestui demers pe care noi îl considerăm deosebit de important pentru educarea tinerelor generaţii în spiritul cunoaşterii şi asumării trecutului recent, pe coordonatele unei culturi civice solide, necesare consolidării unei societăţi democratice şi a statului de drept.
Considerăm că spaţiul generos de care instituţia noastră dispune în cadrul sediului său central, construit exclusiv prin eforturile foştilor deţinuţi politici şi ale exilului anticomunist, poate adăposti formula-pilot a acestui demers cultural-ştiinţific. Formulă care va consta într-o amplă expoziţie permanentă. Dorim să punem în valoare numeroasele documente, publicatii, fotografii, înregistrări video şi audio, obiecte cu valoare sentimentală şi istorică din lumea gulagului comunist sau care au aparţinut unor luptători anticomunişti. Beneficiem de sprijinul unor tineri voluntari cu experienţă în domeniile istoriei, muzeologiei şi sociologiei.
În urma întîlnirilor de la sediul central ale grupului de lucru din Bucureşti, s-a luat hotărârea trecerii la acţiune. Expoziţia-pilot, cu caracter permanent, va fi instalată în sala de la etajul 2 al clădirii şi va cuprinde secţiuni tematice precum: Comunismul – ideologie şi instituţii; Represiunea; Închisorile şi lagărele; Rezistenţa armată; Mişcările studenţeşti; Rezistenţa prin credinţă; Colectivizarea; Exilul anticomunist ş.a..
Muzeul va dispune de un centru de documentare, iar pe lângă el se va desfăşura periodic o şcoală în cadrul căreia tinerii – elevi şi studenţi – vor putea audia cursuri şi conferinţe pe tema comunismului şi rezistenţei anticomuniste.
În realizarea muzeului, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu va apela la parteneriatul şi consilierea AFDPR şi FRFDPLA, dar şi şi a unor prestigioase instituţii publice din domeniu, precum INST, IICCMER ş.a..
Dorim să stabilim contacte şi parteneriate cu muzeele dedicate perioadei totalitare din fostele ţări comuniste.
1. Descarcă de aiciformularul 230 dacă în 2018 ai avut venituri din salarii și asimilate salariilor (activități independente – profesii libere, drepturi de proprietate intelectuală, chirii), sau din pensii.
2. Salvează formularul și deschide-l cu Adobe Reader
Fișierul PDF este un ”formular activ” care îți permite să completezi câmpurile cu datele tale. Ca să poți face asta, trebuie să ai instalată pe computer ultima versiune de Adobe Reader.
3. Completează formularul cu datele tale personale și bifează categoria de venit corectă.
Capitolul III e precompletat cu datele Fundației Ion Gavrilă Ogoranu. Dacă nu te descurci cu completarea datelor financiare poți cere ajutorul contabilului tău sau funcționarilor ANAF.
4. Trimite formularul la Administrația Financiară (ANAF) de care aparții până la 15 martie 2019, urmând una din cele trei modalități de mai jos:
Depunere personală la ghișeu
Trimitere prin poștă cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.
A venit momentul să decideți unde vor merge cei 2% din impozitul pe care statul ni-l pune pe venit. Până pe 15 martie puteți decide voi!
România este una din țările UE în care Codul Fiscal prevede posibilitatea persoanelor fizice de a direcționa 2% din impozitul pe veniturile obținute în anul anterior către o entitate nonprofit: fundații, asociații, unități de cult ori pentru acordarea de burse private (art.57(4)–(6) și art.84(2)-(4) din Codul Fiscal).
Voi, contribuabilii puteți dispune asupra destinației unei sume reprezentând 2% din impozit pentru susținerea unor cauze. Nu dați nimic de la dumneavoastră. Această donație nu vă costă nimic! Impozitul pe venit oricum îl plătiți statului. Diferența e că 2% din acești bani pe care oricum statul vi-i ia, aveți dreptul să-i dirijați acolo unde vreți dvs..
Dacă nu folosiți această opțiune, suma respectivă rămâne să fie încasată și gestionată de stat! Și vedeți bine cum gestionează statul banii noștri…
Ce trebuie să faceți pentru asta? Nimic mai simplu!
Completați și depuneți la Administrația financiară, până la 15 martie 2019, Declarația 230. (Acum se poate depune și ON-LINE folosind Spațiul Privat Virtual. .) Pentru a vă ușura completarea Declarației, noi am trecut deja datele de identificare fiscală ale Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, dvs. rămânând doar să completați cu datele dvs., să datați și să semnați.
Fundaţia noastră are ca scop, conform Statutului său, „cinstirea şi păstrarea vie a memoriei luptătorilor pentru libertatea şi demnitatea naţiunii române în decursul deceniilor de represiune prin care a trecut România în ultimul secol”.
Dacă vă hotărâți să alegeți Fundația Ion Gavrilă Ogoranu pentru redirecționarea celor 2% din impozit, atunci ați ales să sprijiniți o luptă veche de mai bine de șapte decenii. Pentru că noi nu facem altceva decât să continuăm lupta pe care ei, luptătorii Rezistenței anticomuniste, au dus-o cu credință și dor de Libertate. Perpetuarea memoriei lor într-o societate ale cărei valori sunt bulversate, întru împlinirea idealului lor sunt pentru noi Testamentul cu care ei ne-au pecetluit.
Banii tăi vor susține editarea de cărți și reviste dedicate Rezistenței anticomuniste, organizării de simpozioane, comemorări și expoziții, întreținerii unor monumente sau locuri de suferință (cum este Fortul 13 Jilava sau mausoleul de la Majadahonda-Spania), amenajării Muzeului Rezistenței din București, organizării de excursii cu elevi de liceu la Fortul 13 Jilava și în alte locuri ale memoriei martirice, dezvoltării centrului de documentare al Rezistenței – cuprinzând documente inedite, înregistrări audio și video și multor alte activități și proiecte.
Dacă vă simțiți alături de noi în îndeplinirea acestor deziderate, dacă vă regăsiți în acest ideal și vreți să sprijiniți activitatea noastră, completați Declarația 230 și depuneți-o la Administrația financiară, până la data de 15 martie 2019.
VIDEO. Trinitas TV: CSlujba înmormântării pentru eroii fără de mormânt ai Rezistenței dobrogene
Numeroși luptători arestați și condamnați de justiția comunistă la pedepse grele de detenție, au fost masacrați în secret de Securitate, în cadrul acelor transporturi ale groazei, cunoscute drept «trenurile morții».Continue Reading
A 82 comemorare de la Majadahonda a strâns împreună români și spanioli veniți în același crez, de cinstire a memoriei luptei și sacrificiului suprem al celor doi fruntași legionari Ion Moța și Vasile Marin, căzuți la 13 ianuarie 1937, în luptă cu armatele comuniste. Această comemorare este o comemorare legionară și așa se va perpetua, conform tradiției cunoscute și citite de la seniorii exilului legionar, fără alte forme, restricții sau interpretări aleatorii, în funcție de dispoziția sau caracterul oamenilor sau a vremurilor.
Ceremonia a fost deschisă de o scurtă slujbă religioasă, oficiată de preot Marius Vișovan, venit din țară. După săvârșirea Veșnicei pomeniri, a urmat discursul aceluiași preot Vișovan, din partea Fundației George Manu, cu exemple din relatările epocii privind războiului civil și cu referințe la lupta contra pericolulului bolșevic a eroilor legionari.
A urmat dl. Sorin Olariu, din partea Mișcării Legionare, delegat de comandantul legionar Dan Boghiu, unicul supraviețuitor dintre membrii Consiliul Politic al Mișcării Legionare. Mai întâi s-au adus mulțumiri participanților și celor care s-au străduit să contribuie financiar, pentru al șaselea an consecutiv, pentru plata impozitului la monumentul Moța și Marin de la Majadahonda, îndeplinind o sacră datorie față de Nae Roșca – Șeful Senatului Legionar și Dumitru Crețu – Șeful Consiliului Politic, prin asigurarea continuității plăților și cheltuielilor necesare păstrării terenului, monumentului și caracterului legionar al cultului de la Majadahonda.
A urmat un scurt mesaj al comandantului legionar Dan Boghiu :
“Este de datoria noastră de a reaminti perpetuarea vacțiunilor patriotice noilor generații. Crezul Căpitanului, exprimat prin doctrina legionară, nu-și pierde nicodată actualitatea. Anii au trecut și legionarii au perpetuat an de an memoria martirilor care și-au împlinit crezul sacrificiului suprem.
La monumentul ridicat la Majadahonda în memoria lui Moța și Marin, s-a pecetluit pentru vecie sacrificiul pentru credință. Amândoi au fost predecesorii viitoarelor sacrificii pe care Mișcarea le avea de suferit în anevoiosul drum creat de Căpitan. Pe acest pământ spaniol, departe de patrie, au avut loc comemorări importante cu personalități române și străine de aceleași crez naționalist.
Mișcarea nu a lăsat doctrina legionară necunosută tineretului. Ea trebuie să fie drumul călăuzitor al tuturor. Această doctrină trebuie să fie prima pe lista publicațiilor viitoare.
Apelul meu este de a readuce pe plan politic și educațional această doctrină care este la baza Mișcării Legionare create de Căpitan. Nouă, ultimilor rămași, ne-a rămas credința că generațiile viitoare își vor da seama de ce am luptat întreagă viață închinată acestei misiuni. Nu am putut realiza dorința Căpitanului, așa cum am dorit, din cauza potrivnicelor conjuncturi politice impuse din umbră de dușmanii neamului.
Aici, pe pământ spaniol, au fost puse primele baze al luptei anticomuniste europene, iar la Majadahonda s-a cimentat prietenia dintre cele două țări.
În continuare, s-a dat citire unei scurte cronologii a desfășurării comemorării de la Majadahonda d ela cea din 13 ianuarie 1941, până la crearea monumentului și ianugurarea lui în 13 ianuarie 1970 , precum și despre activitățiile Asociației privind Custodierea Monumentului Moța și Marin, de la a cărei inființare se împlinesc anul acesta 60 de ani.
Ultimul discurs a aparținut președintelui Asociației privind Custodierea Monumentului Moța și Marin de la Majadahonda – dl. Miquel Menendez Pinar care a făcut o analogie între lupta pentru oprirea profanarii mormântului lui Franco de la Valle de Los Caidos și lupta pentru păstrarea monumentului și a cultului de la Majadahonda, contra tuturor tendințelor de acaparare, distrugere sau deturnare a sensului acestuia.
La final, întreaga asistență româno-spaniolă a intonat imnul spaniol Cara al Sol și cel românesc Sfânta tinerețe legionară, așa cum se face de 82 de ani încoace și cum o să se facă și în continuare . S-a remarcat în mod deosebit prezența unei inimoase delegații a Partidului Naționalist Francez, în frunte cu avocatul Pierre-Marie Bonneau, un prieten devotat al Mișcării Legionare și al Falangei spaniole.
Comemorarea prof. Nicolae Petrascu, la 50 de ani de la asasinarea sa de Securitate.
Sâmbătă, 27 Octombrie 2018 la 11:30 – 14:00, la biserica Sf Antonie cel Mare din Sibiu, str. Nicolae Iorga nr. 23.
Participă: prof. dr. Corvin Lupu, prof. dr. Tiberiu Costăchescu, Coriolan Baciu – președinte al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, ing. Sorin Olariu.
Nicolae Petrașcu: Om politic, secretar general al Mișcãrii Legionare (1940-41), șef al comandamentului clandestin al Rezistenței Naționale Anticomuniste (1945-48), deținut politic (1948-64), asasinat de Securitate la 29 octombrie 1968, prin înscenarea unei sinucideri.
